De patru ani, în orașul sfânt fusese tăcere. Niciun atentat. Cu binele te obișnuiești repede, dar tot la fel de rapid îți poate fugi lumea de sub picioare. Opt tineri israelieni au fost secerați de mitraliera agresorului. Un atac cu totul neobișnuit, prin natură și simbolistică. În primul rând, atacatorul nu s-a infiltrat din Fâșia Gaza ci locuia chiar în Ierusalim, în estul arab.
Avea deci deplină libertate de mișcare. În al doilea rând, locul atentatului - nu a mai fost o stație de autobuz, un complex comercial sau o piață aglomerată. Ci o școală talmudică, Mercaz Harav, considerată leagănul mișcării sioniste și legată indisolubil de nașterea statului evreu.
?Atacatorul și-a îndreptat arma spre inima sionismului?, scria un editorialist în Jerusalem Post. Atentatul are loc la câteva zile după ce Israelul a lansat o nouă ofensivă în Fâșia Gaza, în urma căreia cel puțin 100 de palestinieni au murit. Nu se știe clar câți erau militanți și câți civili.
În aceste condiții, ce șanse mai are procesul de pace? Ce șanse mai are dezideratul lui George W Bush, exprimat la Annapolis, ca până la finalul mandatului său (adică ianuarie 2009), pe harta lumii să apară un stat palestinian (aici e declarația de la Annapolis )? Sunt întrebări al căror răspuns îl putem întrezări revenind la citatul din deschidere.
Cine este Efraim Halevy? Timp de 28 de ani a activat în Mossad, între care patru i-a petrecut chiar la cârma serviciului secret israelian. Ce vrea să spună Efraim Halevy? Că războiul israeliano-palestinian nu are soluție în afara dialogului, chiar și clandestin, cu mișcarea Hamas.
Considerată teroristă de multe state occidentale, gruparea controlează Fâșia Gaza, teritoriu de unde zilnic sunt lansate zeci de rachete spre pământul israelian. Fatah-ul condus de Mahmud Abbas este slab, din ce în ce mai slab, iar multe voci spun chiar că, sub aparența deschiderii pentru dialog, gruparea comandă o mare parte din atacurile împotriva Israelului, pe care le atribuie apoi Hamas-ului. Dacă mișcarea Hamas ar deveni un partener viabil de dialog, cine i-ar mai băga în seamă pe cei din Fatah?
Aici intervin diplomația și munca serviciilor secrete. Pe umerii lor cade răspunderea de a găsi o cale de dialog cu ?nefrecventabilii? din Hamas. Ar asculta, până la urmă, voința oamenilor de rând: un sondaj publicat de Ha'aretz arată că 64% dintre israelieni vor negocieri cu Hamas. Pentru ca viața în Israel și în teritorii să nu devină imposibilă, liderii politici, diplomații și agenții secreți trebuie să facă imposibilul. Este, până la urmă, arta lor.
Alina Petrescu
