"Scutirile acordate sectorului IT au reprezentat combustibilul dezvoltării unor comunități întregi precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara și șansa pentru zeci de mii de tineri să rămână în România. Ponderea din PIB a acestui sector este de aproape 9%, dublul mediei UE! Oficial, 170.000 de IT -iști mișcă toată România, iar 33.000 de firme activează în acest domeniu, cu cifre de afaceri ce ating 70 de miliarde de lei anual. Numai în Iași 30.000 de „IT-iști” populează acest sector vital al economiei.
Eliminarea acestor facilități ar produce un cutremur în lanț și ar genera efecte catastrofale pentru economie: recesiune, plecarea tinerilor, fuga investitorilor, decăderea unor comunități locale ce se bazează pe mii de companii din acest domeniu. IT, sectorul cel mai dinamic, este și cel mai sensibil la astfel de schimbări. Giganții din domeniu, precum Amazon, Ericsson, IBM, Oracle, Google, Microsoft, Endava, AMD ș.a. își pun deja problema de ce mediul politic se pregătește să îi pedepsească pentru ce au reușit ei în ultimul deceniu, în vreme ce alte state din regiune pregătesc deja noi facilități pentru a-i reloca.
Intrăm într-o lume ultra tehnologizată, laserele și dronele sunt deja lucruri curente, vorbim despre eHealth, nanotehnologii, FinTech, educație digitală, Chat GBT și inteligență artificială. Statele sunt foarte atente de ceva vreme la aceste industrii și fie investesc în ele, fie le susțin cu facilități fiscale sau diferite scheme de natură să dezvolte acest sector.
Pe contrasens cu o planetă întreagă, liderii PSD insistă să renunțe la singura facilitate acordată de statul român pentru a ține pasul cu această piață crucială pentru prezent și viitor. Niciodată PSD nu a fost un partener al mediului privat, nu a avut capacitatea să înțeleagă valoarea adăugată a mediului antreprenorial în orice economie de piață, dar mai ales în democrațiile emergente. Cred că este și un calcul electoral al PSD, acela de a crea o atmosferă nefavorabilă, înainte de alegeri, în relația acestui domeniu cu PNL.
Apropiați prin doctrină și formare de mediul antreprenorial, liberalii nu pot accepta aberațiile PSD. Partidul Social Democrat și mai ales actualul leadership al său a văzut mereu mediul de business ca o pe sursă din care poți obține resurse pentru bugetul de stat, și nu ca pe un avantaj competitiv în regiune sau care mișcă o întreagă Românie, comunități locale, sectoare pe orizontală, ține tinerii acasă. Este esențial acum și politic strategic ca aceste măsuri fiscale, aplicabile de la 1 septembrie sau în viitorul apropiat să nu afecteze acest sector.
Nu există altă opțiune, decât aceea de a scoate acest domeniu strategic - care de două decenii, contribuie cel mai mult la PIB – din propunerile pentru impunerea sau ajustarea unor taxe sau facilități fiscale. Oriunde în lumea civilizată, așa s-au dezvoltat statele – au intuit care sunt domeniile cu potențială creștere economică rapidă și care aveau și perspective de a fi veritabile „locomotive” economice, care trăgeau după ele și alte sectoare și exact pe acelea le-a încurajat prin tot felul de facilități. De ce?
Este un principiu extrem de simplu și anume acela că relaxez taxarea într-un domeniu care este în creștere exponențială, acesta se dezvoltă și pe lângă el cresc alte sectoare, iar eu ca stat culeg roade multe din toată această livadă cu fructe. Te las să crești mai repede, ca eu apoi să pot culege mai mult. Acum sectorul IT a crescut în România și e încă în creștere, dar de vreme ce suntem strânși cu ușa să acoperim lipsurile din buget, colegii din PSD sunt loviți brusc de orbul găinilor și pentru a-și corecta miopia, și-au pus o pereche de ochelari de cal. Nu mai văd lanțul beneficiilor care se încarcă la buget – și care decurg din facilitățile fiscale din sectorul IT – ci văd brusc doar ceea ce li se pare a fi un minus. Greșeala clasică a celor care văd doar cifre, și în general cifrele din față, a celor cărora le scapă perspectiva, a celor care cred că toate lucrurile sunt simple și că complexitatea e un moft intelectualist.
Dintre toate eforturile mai nobile sau mai strâmbe de a acoperi acest gol bugetar, încercările de a crește TVA, de a elimina niște facilități care au făcut domenii întregi fie să crească semnificativ (cum ar fi construcțiile și sectorul IT), fie să supraviețuiască la limită (este exemplu industriei cărților și publicațiilor) sunt cele mai ilogice. Dacă eliminăm facilitățile fiscale în IT, se vor întâmpla trei lucruri. Mai întâi, domeniul va încetini, sectoarele conexe se vor restrânge, activitatea economică va fi în expectativă, rezultă sumele pe care premierul le va colecta la buget vor fi inițial cele preconizate, dar după o lună sau două vor fi chiar mai mici decât cele care sunt colectate acum, astăzi. Apoi, celălalt lucru care se va întâmpla este că cei mai mulți și mai talentați programatori se vor îndrepta către firmele din afara țării (care și așa îi vânează, mâna de lucru bine calificată în acest domeniu este aur curat). Adică vor prefera să plătească taxele altcuiva, altui stat.
În al treilea rând, această undă de șoc va lovi în comunități locale mari, unde companiile de IT au creat în jurul lor un întreg ecosistem, cu universitățile, au ajutat direct domeniul imobiliar, piața serviciilor, au adus zeci de milioane de euro bugetelor locale și au crescut valoarea adăugată a acestor comunități precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara. Acesta e oxigenul acestor metropole. Ar fi minunat să deschidem ochii și să înțelegem că direcția în care evoluează tehnologiile de vârf are la bază sectorul IT. Ceea ce era industria pentru economia unui stat în anii 60 sau 70 ai secolului trecut a devenit astăzi industria IT, adică unul dintre cele trei mai sectoare economice pe lângă agricultură și servicii.
Toate statele din jur caută soluții pentru a accelera dezvoltarea domeniului IT, vorbim despre o investiție care va asigura locuri de muncă bine plătite, un motor economic în sine care antrenează creștere în lanț. Nu e doar o teorie, cunosc în Iași oameni de afaceri care mi-au spus că businessul lor a înflorit în același timp cu dezvoltarea domeniului IT. În Iași, 30.000 de programatori, specialiști și La fel stau lucrurile în București, Cluj sau Timișoara, Piatra Neamț, Craiova sau Brașov. Comunitățile de IT-iști au nevoie de servicii de entertainment, servicii culturale, de educație, generează la rândul lor proiecte în mod natural. Aceasta e explicația pentru care alte afaceri au înflorit alături de IT-iști. Vorbim despre ceva ce este dincolo de simpla creștere a unui domeniu, vorbim despre un fenomen social. Astfel de creșteri organice sunt cele care consolidează orice buget.
Și totuși, deși vorbim despre creșterea sectorului IT în principal în marile centre universitare, despre un domeniu în care salariile sunt peste medie și oamenii solicită servicii de top pe care și le permit, România este – și la acest capitol – ultima din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, la capitolul procentului de specialiști în tehnologia informațiilor și comunicațiilor suntem la coada clasamentului UE. În toate țările din Uniune au lucrat aproximativ 9 milioane de persoane au lucrat ca specialiști în IT în 2021, adică 4,5% din totalul forței de muncă, iar cea mai mică pondere este în România (2,6%). Mai mult, Comisia Europeană are o politică de încurajare a dezvoltării rapide pe calea digitalizării a țărilor comunitare și are și o strategie în care obiectivul este ca până în 2030 angajații din IT să reprezinte 10% din forța de muncă a Uniunii.
Și din aceste cifre, dar și din estimările companiilor din Iași, rezultă că avem nevoie de 4 ori mai mulți angajați în industriile tech. Un studiu recent arată câteva lucruri esențiale atunci când vorbim de IT în economia românească. Sectorul IT a avut cea mai bună dinamică în ultimii ani zece ani, avansul de 20% în anul 2022 fiind mult peste creșterea PIB. A evoluat spectaculos, dincolo de crizele politice, pandemice, geopolitice sau energetice. Ponderea în PIB a acestui sector este impresionantă, aproape 170.000 de specialiști români produc și contribuie cu aproape 9%, dublu față de acum un deceniu în urmă. De peste 20 de ani, această facilitate a reușit să transforme un domeniu periferic și total irelevant atunci, într-o arhitectură de business care a făcut din țara noastră un hub pentru companiile din domeniu.
Ei produc anual aproape 70 de miliarde RON. Mai mult, numărul celor din domeniu arată că aceștia au crescut cu aproape 10.000 anual, contribuind esențial la rămânerea acasă a tinerilor absolvenți. Trebuie să ne deschidem bine ochii, toată economia se tehnologizează și în condițiile astea avem nevoie să oferim tot ce e de oferit acestui sector IT. Trebuie spus că suntem în concurență cu țări din regiune, cu Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, fiecare încearcă să atragă giganții tech mondiali să își deschidă filiale și în acest fel să creeze zone de creștere. Deja suntem mult în urma Poloniei sau a țărilor baltice care susțin prin politici inteligente de relaxare fiscală și încurajare a investițiilor în domeniu, precum și a programelor de formare pentru programatori. România a luat doar o singură măsură – scutirea de impozitul de 10% pe veniturile salariale acordată unor angajați din sectorul IT – și această măsură și-a dovedit din plin utilitatea. Este o greșeală să eliminăm ceva ce a mers, care funcționează și de care este încă nevoie.
O asemenea măsură va inhiba industria IT, ne va încetini și mai mult în competiția națională cu țările din regiune și va duce la încetinirea creșterii economice din zona serviciilor. Adică, în concluzie, vom încasa bani mai puțini la buget. Încă din anii 70 statul Israel și-a fixat priorități cu privire la susținerea industriilor care priveau tehnologiile de vârf, la pachet cu aplecarea predilectă spre educație și cercetare pe care acest stat a avut-o încă de la înființare. Pe acest fundal, în Israel guvernul a încurajat și susținut constant prin programe specifice și finanțări inteligente tot ce ține de cercetare și industrie tehnologică de vârf, iar acum culege roadele. Israel a devenit un stat cu o industrie de referință la nivel mondial privind companii axate pe tehnologie de vârf indiferent de domeniul în care e folosită – aparatură medicală, industrie de apărare, comerț, producție etc.
Un exemplu concret este acela în care guvernul israelian chiar are mecanisme prin care investește în start-up-uri private din zona IT și își recuperează înzecit aceste investiții ulterior, după ce start-up-urile devin companii în toată regula și plătesc contribuții la stat. Încă o dată, studiu de impact nu avem și probabil nu facem așa ceva pentru că știm dinainte ce concluzii ar ieși – este o măsură nefericită, ca să o spunem cu blândețe. Este o greșeală. Chiar dacă suntem constrânși de urgența acoperirii unei găuri din buget, nu avem voie să blocăm un sector economic în care avem o țară ca afară", a scris deputatul Alexandru Muraru.
