
Deputatul PNL Alexandru Muraru l-a acuzat pe Călin Georgescu că susține propaganda Kremlinului și încalcă flagrant principiile constituționale și angajamentele internaționale ale României. Muraru avertizează că declarațiile lui Georgescu, prin care sugerează că România ar trebui să fie parte a unui scenariu de împărțire a Ucrainei, sunt mai grave decât cele ale oficialilor diplomatici ruși și reprezintă un atentat la stabilitatea națională și europeană.
„Călin Georgescu a devenit purtătorul de cuvânt neoficial al Moscovei. Dacă ambasadorul rus ar fi spus aceleași lucruri, ar fi stârnit un scandal diplomatic. Declarațiile lui Georgescu sunt chiar mai grave decât ale servitorilor diplomatici ai regimului de la Kremlin. Georgescu, însă, își permite să promoveze o retorică periculoasă, prin care încearcă să ne convingă că România ar trebui să fie parte dintr-un scenariu de împărțire a Ucrainei”, a transmis Alexandru Muraru într-un comunicat.
El a subliniat faptul că „România nu va legitima niciodată rapturile teritoriale”.
„Principiul inviolabilității frontierelor este piatra de temelie a dreptului internațional. Acesta garantează suveranitatea, integritatea și independența statelor, fiind fundamentul ordinii mondiale construite după al Doilea Război Mondial și al Comunității Europene. Odată încălcat acest principiu, tot sistemul se prăbușește: statul de drept, societatea, instituțiile democratice. Dacă un stat european ar recurge la rapt teritorial împotriva unui stat vecin, precedentul creat ar distruge stabilitatea întregului continent.
România a trăit în istoria ei ce înseamnă pierderea teritoriilor prin forță și amenințare. În 1812, Rusia a anexat Basarabia, profitând de slăbiciunea Imperiului Otoman. În 1940, Uniunea Sovietică a ocupat din nou Basarabia și Bucovina de Nord, urmate de deportări și persecuții brutale împotriva populației românești. Aceste rapturi teritoriale nu au fost doar acte de agresiune, ci și tentative de ștergere a identității naționale românești. Călin Georgescu nu le-a dezavuat niciodată, nu a criticat și nu a culpabilizat Rusia, sub formele sale statele – Imperiul Țarist sau Uniunea Sovietică – pentru producerea lor. Prin legitimarea altor rapturi, acesta consfințește o legitimitate a Rusiei pentru cele produse în trecutul recent și în ultimii ani”, a mai spus deputatul PNL.
Alexandru Muraru: „Georgescu legitimează retorica Kremlinului”
„Când Putin a anexat ilegal Crimeea, a făcut-o folosind aceleași justificări istorice pe care le repetă azi Georgescu. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, a invocat exact aceeași retorică: că statul ucrainean „nu există". Georgescu, prin pozițiile sale, încearcă să justifice astfel de rapturi teritoriale, inclusiv cele pe care Rusia le-a comis împotriva României de-a lungul istoriei. Practic, Georgescu folosește același model retoric al Kremlinului: invocarea unui trecut falsificat pentru a justifica încălcarea dreptului internațional”, a transmis Muraru.
El susține că Georgescu a „trădat” țara și a încălcat „flagrant” Constituția și tratatul NATO.
„Pe lângă faptul că asemenea declarații legitimează, cauționează și îndeamnă public la recunoașterea unor rapturi teritoriale din istoria României din partea unei puteri agresoare – Rusia – , ce se face vinovată de nu mai puțin de 12 ocupații în ultimele două secole, candidatul pro-rus Călin Georgescu încalcă flagrant Constituția României.
Astfel, acesta încalcă articolul 3 al legii fundamentale care stipulează în mod clar faptul că „Frontierele României sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional”.
Motivarea deciziei CCR de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă, din octombrie 2024, subliniază condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la respectarea Constituției și a democrației. CCR preciza atunci un candidat nu se califică pentru funcția de președinte dacă nu respectă Constituția, având în vedere prerogativele care nu revin președintelui. CCR a conchis atunci că instituția care apără constituția are căderea și obligația de a „evalua conduita și declarațiile publice, precum și efectele acestora în plan constituțional”.
Mai mult, decizia CCR include practic, în același registru și cu aceleași standarde, recentele declarații ale lui Călin Georgescu, declarații care vizează planurile și obiectivele sale în cazul câștigării Președinției României: „Persoana care exercită această demnitate (de președinte – n.n.), prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală. Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României prin natura funcției sale reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului. A nega sau a distorsiona aceste principii echivalează cu a repudia însăși ideea de Constituție și constituționalism, care caracterizează existența statului de drept.”
De asemenea, afirmațiile lui Georgescu nu fac altceva decât să susțină în mod flagrant pozițiile, intențiile, mesajele și acțiunile aparatului de stat terorist rus, de mistificare a istoriei europene, de politizare a acestei și de contestare a normelor, tratatelor și frontierelor internaționale. Georgescu preia, distribuie și legitimează obiectivele și narațiunile devenite politică de stat a Federației Ruse, acțiuni reafirmate acum câteva zile de către Serghei Narîșkin, președintele Societății Istorice Ruse și director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse. Astfel, Călin Georgescu este pasibil de infracțiunea de trădare (art. 394, CP), pentru că se pune la dispoziția unei puteri străine cu scopul evident de „aservire față de o putere sau organizație străină” și de „ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile sau împotriva securității naționale”, faptă pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
În aceeași măsură, intențiile lui Călin Georgescu încalcă Carta Tratatului Atlanticului de Nord la care România este parte (art. 1). Prin revendicarea și participarea la împărțirea teritorială a unui stat suveran și independent, acesta ar încălca articolul 1, care interzic statelor membre să aducă „atingere păcii, securității și dreptului internațional și să se abțină să recurgă în relațiile internaționale la amenințarea cu forța sau la folosirea forței, în vreun mod incompatibil cu obiectivele Națiunilor Unite”.
Este inadmisibil ca astfel de declarații să fie tolerate în spațiul public românesc. Oricine susține astfel de teze nu doar că adoptă pozițiile propagandei ruse, dar atentează la securitatea și stabilitatea României.
Ne aflăm într-un moment istoric critic. Dacă un stat european începe să revendice teritorii, întreaga ordine mondială se prăbușește. După 80 de ani de pace, asistăm la încercări deliberate de a dărâma echilibrul construit după cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a început acest proces în 2014. Astăzi, Georgescu sugerează că și România ar trebui să intre în acest joc periculos. Nu doar că este iresponsabil, dar este un atentat la viitorul acestei țări.
Facem apel la reprezentanții partidelor care îl susțin pe Călin Georgescu să se delimiteze fără echivoc de astfel de declarații. România nu este și nu va fi un pion în planurile Rusiei. Locul României este în Europa, alături de partenerii săi occidentali”, a transmis deputatul PNL, Alexandru Muraru, într-un comunicat.