Alegeri prezidenţiale în România, din 1990 până în prezent

Este pentru a şaptea oară când românii îşi aleg, liber, preşedintele, după aproape jumătate de secol de comunism. Cu o singură excepţie, de fiecare dată, votul decisiv s-a dat în turul al doilea. S-au purtat negocieri, s-au făcut alianţe şi s-au schimbat taberele. Urmăriţi cum şi pe cine am ales noi, românii, să ne conducă în cei 25 de ani de la revoluţie.  

 

Dupa revoluţie, pe 20 mai 1990, de Duminica Orbului, românii au ales pentru prima data, liber. Prezenţa a fost uriaşă, peste 86 la sută, o prezenţă ce nu s-a mai înregistrat, niciodata, în ţara noastră. Din primul tur a câştigat Ion Iliescu, cel care conducea Frontul Salvării Naţionale, formaţiune care a preluat puterea imediat dupa revoluţie. Iliescu, care a câştigat cu 85 la sută, s-a confruntat atunci cu reprezentanţi ai partidelor isorice, Ion Raţiu, candidatul PNŢCD şi Radu Câmpeanu, cel al PNL.

 

Doi ani mai târziu, în 1992, românii au mers, din nou, la urne. Au fost 6 candidaţi la Preşedinţie. Ca sa îi ţină piept lui Ion Iliescu, opoziţia s-a grupat. Seniorul Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD a înfiinţat Convenţia Democrată din România - CDR. Alaturi de el au venit liberalii, Partidul Social-Democrat Român, Partidul Ecologist, Alianţa Civică şi UDMR. Candidatul CDR a fost Emil Constantinescu. După primul tur, Constantinescu s-a clasat pe locul al doilea, cu 31 la sută, în timp ce Ion Iliescu a obţinut 47 la sută. Aşa că pentru prima dată s-a organizat un al doilea tur. Iliescu a câştigat, din nou, detaşat, cu 61 la sută.

 

În 1996, românii îşi aleg din nou preşedintele, pe fondul unor frământări sociale de amploare. Muncitorii au ieşit în stradă şi şi-au cerut salariile restante, preţurile au crescut, iar inflaţia ajunsese la cote alarmante. În cursă au intrat 16 candidaţi. Printre ei, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre Roman, Gyorgy Frunda şi Corneliu Vadim Tudor. După primul tur, Iliescu a ieşit pe primul loc, urmat la o diferenţă de 8 procente de Emil Constantinescu. Aşa că pentru turul doi s-au refăcut alianţele. Uniunea Social-Democrată a lui Petre Roman şi UDMR l-au susţinut pe Emil Constantinescu în schimbul intrării la guvernare. Un rol important în campania din 1996 l-a avut dezbaterea electorală moderată de Octavian Andronic la Antena 1. Mulţi au spus că acolo, Emil Constantinescu i-a dat lovitura decisivă lui Ion Iliescu. Glonţul de argint, cum spun specialiştii. Emil Constantinescu a devenit preşedintele României dupa ce a obţinut 54 la sută dintre voturi, în timp ce Ion Iliescu a luat 45 de procente.

 

Alegerile prezidenţiale din 2000 i-au găsit, din nou, dezamăgiţi, pe români. Coaliţia de la putere a fost măcinată de lipsa de unitate dintre partide. Trei premieri au fost schimbaţi, rând pe rând: Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu. Degeaba. România intrase într-o criză economică fără precedent. Dreapta n-a mai avut un candidat fanion aşa că s-a fărâmiţat. PNL a ieşit din CDR şi l-a propus la preşedinţie pe Theodor Stolojan, CDR a mers cu Mugur Isărescu, iar PD l-a propus pe Petre Roman. Ion Iliescu a candidat din nou, susţinut de alianţa PDSR+PUR. În turul al doilea au intrat Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor. Înainte de alegeri, pe 28 noiembrie 2000, PDSR, adica PSDul de azi, a semnat un memorandum de înţelegere cu partidele de dreapta. PNL, PD , UDMR şi APR şi-au anunţat sprijinul pentru Ion Iliescu. În turul al doilea al alegerilor din 2000, doar 57% dintre români au mers la vot, faţă de 65 la sută cât a fost prezenţa în turul 1. Ion Iliescu a câştigat cu 66 de procente faţă de 33 cât a obţinut Corneliu Vadim Tudor.

 

În 2004, românii şi-au ales, din nou, preşedintele. Ion Iliescu îşi termina al doilea mandat întreg, aşa că nu mai avea dreptul să candideze. În cursă intră premierul Adrian Năstase, susţinut de Uniunea Naţională PSD+PUR. Principalul contracandidat era Theodor Stolojan din partea proaspetei alianţe D.A formată din PNL şi PD. Cu mai puţin de două luni înainte de alegeri, Stolojan a anunţat, însă, că se retrage şi i-a cedat locul lui Traian Băsescu. Totul, într-o scenetă considerată de mulţi, dezgustătoare. În turul al doilea, au intrat Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Memorabilă a rămas dezbaterea dintre cei doi, înainte de ziua alegerilor. Câştigător a ieşit Traian Băsescu, care a obţinut 51 de procente. 

 

Dupa 5 ani de crize politice, în 2009, românii erau chemaţi din nou la urne. Basescu, candidatul PDL la preoedinţie, a convocat un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari în aceeaşi zi cu alegerile din primul tur. Astfel, s-a folosit în campania electorală de o temă extrem de populistă. Aşa că în turul al doilea au intrat Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Candidatul PNL, Crin Antonescu, care a obţinut 20 % dintre voturi a anunţat că-l sprijină pe Mircea Geoană. La fel au făcut şi cei din UDMR. Alături de Geoană au venit şi Gigi Becali, pe atunci preşedintele PNG, dar şi Corneliu Vadim Tudor, şeful PRM. De cealalta parte, Traian Basescu a fost susţinut de extremiştii din Partidul Civic Maghiar, condus în 2009 de Szas Jeno. Campania electorală pentru turul al doilea a fost marcată de doua scandaluri. Primul a izbucnit odată cu difuzarea unui filmuleţ în care Traian Basescu pare sa lovească un copil cu dosul palmei. Al doilea scandal a izbucnit în jurul lui Mircea Geoana. În ziua dezbaterii finale dintre cei doi candidaþi, au aparut poze în care candidatul PSD îl vizita pe Sorin Ovidiu Vântu. Confruntarea televizatã din 2009 a fost moderatã de Robert Turcescu, cel care a recunoscut, 5 ani mai târziu ca este ofiţer acoperit.

 

Exit-polurile de la ora 21.00, care nu includeau, însă, estimările votului din străinătate l-au dat câştigător pe Mircea Geoană. Pentru o noapte, doar. De la sediul PDL, Traian Basescu a spus ca el are rezultatele corecte şi că, de fapt, a câştigat. Cu o diferenţă de doar 70.000 de voturi faţă de Mircea Geoană, Traian Băsescu a câştigat al doilea mandat. Diferenţa a fost dată de voturile din străinătate. Calculele au arătat că la Paris, în amabasada condusă pe atunci de Theodor Baconschi, românii şi-au exprimat opţiunile într-un ritm de un votant la 10 secunde. Un lucru imposibil. Tocmai de aceea, alianţa PSD+PC a reclamat frauda şi a cerut renumărarea voturilor. Curtea Constituţională a decis doar renumărarea voturilor nule. Diferenţa dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană a rămas, aşa că judecătorii CCR au validat rezultatul alegerilor. Iar Băsescu a ajuns pentru a doua oară preşedintele României. Mâine, în turul doi al alegerilor prezidenţiale se înfruntă Victor Ponta şi Klaus Iohannis.