ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019 În aproape 30 de ani de democrație mai mult sau mai puțin originală, România nu a dus lipsă de candidați la alegerile prezidențiale. Cu excepția scrutinului din 1990, primele alegeri libere, pentru care s-au înscris doar trei candidați, apetitul unora din români pentru funcția supremă în stat s-a dovedit a fi în creștere. Din lista prezidențiabililor nu au lipsit pe lângă câteva figuri clasice, șefi de partide, premieri, politicieni importanți, și câteva personaje exotice venite de nicăieri și apoi dispărute cam tot pe acolo.
Antena3.ro vă prezintă o listă cu cei mai ciudați doritori la scanul de la Cotroceni.
1996: Constantin Mudava candida ca independent la prezidențiale în 96 și obținea 0,31%. Autopromovat drept bioenergetician, bioterapeut şi vindecător și supranumit "Vindecătorul lui Nicolae Ceauşescu", Mudava a crezut toată viaţa că a fost înzestrat cu o aură uriaşă. Când s-a înscris în cursa pentru Cotroceni el a promis electoratului că îl va vindeca pe toţi şi va stârpi problemele societăţii cu ajutorul bioenergiei. Pe timpul lui Ceauşescu, pacienții stăteau la cozi kilometrice în fața cabinetelor, pentru a fi consultați de către acesta. Bioenergia nu l-a ajutat prea mult, pentru că Mudava a luat doar ceva mai mult de 38.000 de voturi, adică 0.31%.
În același an în care Emil Constantinescu avea să-l învingă pe Ion Iliescu, după o celebră întrebare: Domnule Iliescu, credeți în Dumnezeu?, avea să candideze și un cleric: Nuțu Anghelina, un diacon ortodox român
Patru ani mai târziu, în 2000, românii au votat în mod neașteptat de mult, un candidat care voia să conducă ţara cu mitraliera., 28,34% dintre voturi înregistra atunci Corneliu Vadim Tudor, cel și intra în turul al doilea, unde avea să piardă clar în fața lui Ion Iliescu, salvatorul democrației. Cu sau fără ghilimele.
Ttot atunci și-a făcut apariția pe lista candidaților și tânărul Eduard Gheorghe Manole, un fizician de profesie, cel care reușea să obțină 133.91 de voturi. În programul său electoral, Eduard Manole dorea ”scoaterea de la sertar a tuturor documentelor existente” , ”reducerea taxelor, impozitelor, TVA-ul, accizelelor s.a.m.d ajungând în aproximativ 2 ani la zero”, ”folosirea juraţilor pentru anumite categorii de procese, desfiinţarea Curţii Constituţionale”.
Deși spunea că nu-l interesează funcțiile, în 2009 își încerca din nou norocul pe scaunul la Cotroceni.
„Ați ajuns jos și aveți nevoie de mine ca președinte. Sunt aici să vă dau țara înapoi”, era mesajul lui Manole.
În același an, apar în scenă și Graziela Bârlă, o avocată cunoscută pentru aparițiile la televizor și .... un principe. Prințul Paul de România, nerecunoscut pe atunci ca făcând parte din Casa Regală de către Regele Mihai. Grația divină nu l-a ajutat prea mult pe Paul de Hohenzollern, care nu a luat nici 0.50 din voturi.
În 2004 începe lungul deceniu al lui Traian Băsescu. Pe lista challegerilor apare direct din tribunele din Ghencea, latifundiarul din Pipera, Gigi Becali. Nici 2% în sondaje, dar un plus de notorietate. Îmbrăcat în costum de sărbătoare, cu nelipsita batistă, Becali a făcut și ”spovedanie publică” în care îi ierta pe cei care i-au greșit și le cerea iertare celor față de care greșise. „Cea mai importantă conferinţă din viaţa mea", precizat Becali.
În același an apare în cursă și preotul Aurel Rădulescu, numit și “Eminenţa Sa”, “Excelenţa Sa”. ”Reverendul” a obținut un scor modest, 35.455 de voturi (0,34%). Vrând să-și încerce din nou șansa, Rădulescu a vrut să candideze și în 2009, dar a fost arestat, în luna septembrie, pentru înșelăciuni imobiliare. El a fost judecat pentru înșelăciune, fals intelectual și fals privind identitatea, prejudiciul calculat fiind de 240.000 de euro, iar în 2011, a fost condamnat la 10 ani de inchisoare. Rădulescu apare iar în lumina reflectoarelor în 2018 în momentul în care l-a binecuvântat pe Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției.
„Ca lider spiritual al bisericii aș dori să cerem binecuvântarea lui Dumnezeu, cum am binecuvântat atâția șefi de state și dânsul merită că este un român deosebit”, era mesaju lui Rădulescu pentru Tudorel Toader.
Tot după gratii avea să ajungă pentru ceva timp și un alt candidat, Alexandru Raj Tunaru, fost peremist. Tunaru a fost vagonetar în minele de cărbune din Valea Jiului, chelner şi barman pe litoral, revoluţionar în ’89, administrator şi proprietar de hotel şi deputat de Tulcea, fără să fi trecut vreodată prin Deltă. Olteanul a candidat la preşedinţia României şi, de pe urma unui scandal amoros, a făcut aproape patru ani jumate de puşcărie în America, scria Evenimentul Zilei.
Anul 2009 Acum zece ani apare din societatea civilă, Remus Cernea, candidatul Verzilor. Acesta declara fățiș că nu este un Don Quijote, prin urmare nu poate fi considerat un utopist care candidează la cea mai mare funcție în stat. Cu 0, 62% din sufragii, ateu convins și adept al ținutelor lejere, jeans și tricorui, Cernea s-a diferențiat prin vestimentanție, comportament, un candidat atipic pentru români. A devenit parlamentar, salvat de Victor Ponta pe listele PSD, după care a urmat o despărțire publică de iubita sa și o plecare din țară. Nu pentru mult, pentru că Remus Cernea avea să se întoarcă și să se lanseze în afaceri. Poate cu mai mult succes.
Tot în 2009, apare Constantin-Ninel Potîrcă, candidat independent din partea romilor și cunoscut pentru afacerile sale cu fier vechi.
În 2011 era trimis în judecată de DNA pentru evaziune fiscală, iar în octombrie 2012 a fost condamnat la doi ani de închisoare.Și asta nu e totul, în decembrie 2012 primea încă 3 ani și 6 luni de închisoare, într-un alt dosar.
Anul 2014 e momentul în care intră în arenă, omul cu televiziunea într-o garsonieră. Dar o garsonieră-fenomen. Dan Diaconescu, părintele OTV și autorul unui serial de succes - Elodia înființează Partidul Poporului și candidează la președinție. Iar Diaconescu face senzație și la urne, acolo unde ia aproape 400.000 de voturi, 4%, rezultat cu care întrece un clasic al politicii, pe Corneliu Vadim Tudor și intră în Top 6. În loc să ajungă la Cotroceni, Diaconescu ajunge însă la închisoare într-un dosar de șantaj, televiziunea sa este închisă și așa sic transit gloria mundi (așa se duce gloria lumii, n.red.).
În 2019, caracalealul Dan Diaconescu nu mai candidează, dar în urma tragediei petrecute în orașul de baștină al lui Diaconescu apare printre candidați, Alexandru Cumpănașu. Fondator al unui ong abonat la contracte cu statul, Cumpănașu este rudă cu Alexandra Măceșanu, tânăra ucisă de Gheorghe Dincă. În plină mediatizare a tragediei, Cumpănașu își anunță candidatura la prezidențiale, deși cu o lună înainte anunțase că nu va candida. Mici săpături în trecutul lui Cumpănașu arată că aceasta este posesorul unei averi impresionante alături de soția sa, fiind un absolvent merituos al școlii vieții, dar aparent nu și al unei facultăți în România.
2019. Un candidat aparte este Alexandru Cumpănașu. Acesta a reapărut în spațiul public odată cu crimele oribile de la Caracal. Nepoata sa, Alexandra Măceșanu, a fost una dintre victimele lui Gheorghe Dincă, iar Cumpănașu a apărut peste tot ca reprezent al familiei acesteia. Inițial, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale, pentru ca după nicio o lună, să se răzgândească.
În ultima zi de campanie electorală, Cumpănașu speră să dea lovitura și anunță la Antena 3 că a găsit-o pe Luiza Melencu, cealaltă tânără care ar fi fost victima lui Dincă. Scenariul se destramă rapid, dar serialul Caracal continuă pe televiziunile succesoare ale OTV.
Tot un candidat atipic este și Ninel Peia. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD după ce a susținut că vaccinurile i-au îmbolnăvit pe copiii din Argeș. Aproape inexistent pentru presă și cetățeni, Peia dispare pe final de campanie dintr-un hotel din Cluj spre disperarea Poliției și a SPP, pentru ca a doua zi să fie găsit viu și nevătămăt, la mănăstire, la Putna unde ar fi mers să se roage pentru a primi binecuvântare.
