90% dintre români nu sunt de acord ca România să părăsească NATO sau UE, iar 73% consideră că Rusia este un pericol pentru România, arată o cercetare sociologică Antena 3 CNN, cu primele rezultate despre ce cred românii. De asemenea, 91% dintre românii chestionați au spus că știu ce este extremismul. 89% au spus că vor vota la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar 51% au dezvăluit că vor vota diferit.
Astfel, potrivit cercetării sociologice Antena 3 CNN, 90% nu sunt de acord ca România să părăsească organizații precum NATO sau UE, în timp ce 5% sunt de acord.
73% dintre românii chestionați cred că Rusia este un pericol pentru România, în timp ce 24% nu cred asta. 3% nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare.
51% dintre românii chesitonați au declarat că un bărbat este mai potrivit pentru funcția de președinte decât o femeie. 25% consideră că o femeie e mai potrivită, iar 24% au răspuns că nu contează sexul.
81% dintre români au spus că ar fi de acord ca un bărbat să fie președinte dacă ar fi mai competent, în timp ce 11% au optat pentru o femeie.
În cadrul cercetării sociologice, românii au fost întrebați dacă știu ce este extremismul și dacă cred că vreunul dintre politicieni se încadrează la această categorie. 91% au spus că știu ce este extremismul, în timp ce 8% au răspuns că nu știu ce este.
În opinia românilor intervievați, 31% cred că Călin Georgescu se încadrează în categoria extremism, în timp ce 17% îl încadrează la extremiști pe George Simion, iar 19% pe Diana Șoșoacă. Câte 1% cred că Marcel Ciolacu sau Kelemen Hunor se încadrează la categoria extremist, 2% cred că Elena Lasconi se încadrează.
În opinia românilor intervievați, 39% consideră că interzicerea sau limitarea dreptului la libera exprimare și/sau opinie este caracteristica unei persoane publice care se încadrează la extremism. Tot 39% consideră că cenzura presei este caracteristica unei persoane publice care se încadrează la extremism. 3% consideră că interzicerea dreptului la manifestație reprezintă această caracteristică.
21% dintre români nu au știut sau nu au vrut să răspundă la întrebare. 5% au considerat fanatismul religios, și tot același procent au indicat limitarea accesului la servicii publice gratuite pe criterii de sex, religie, naționalitate se încadrează în caracteristica atitudinii extremiste.
De asemenea, 46% dintre românii chestionați au răspuns că toate variantele enumerate în chestionar reprezintă o caracteristică a unei atitudini extremiste a unei persoane publice.
71% dintre români au spus că preeră ca după alegerile parlamentare, România să fie condusă de un guvern format din partide pro-europene, iar 19% au răspuns în favoarea partidelor suveraniste.
35% dintre românii chestionați au spus că la parlamentare au optat pentru același partid pe care îl votează în mod normal, în timp ce 39% au spus că s-au decis în ultima săptămână. 9% au spus că s-au decis în ultimul an cu cine să voteze la parlamentare.
89% dintre români au spus că vor vota în turul 2 la alegerile prezidențiale. 7% au răspuns că nu vor vota, iar 4% au afirmat că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
81% dintre românii chestionați au declarat că au votat și la primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce 18% au spus că nu au votat.
Întrebați dacă vor vota diferit în turul doi la alegerile prezidențiale, 51% dintre români au declarat că da, iar 35% că nu. 14% au spus că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
Întrebați cu cine vor vota la prezidențiale în turul doi, 31% au spus Elena Lasconi, 15% Călin Georgescu, 25% nu au răspuns, în timp ce 29% au spus că nu știu sau nu s-au decis încă.
Întrebați când au luat decizia de a vota cu un candidat, 35% dintre români au răspuns că în campania electorală, 27% au spus că după primul tur la prezidențiale, iar 19% înainte de campania electorală.
68% dintre români au spus că nu iau în calcul să emigreze sau să se mute din țară după alegerile din 1 și 8 decembrie, în timp ce 17% au spus că nu s-au gândit, dar o să ia în calcul această variantă.
În contextul deciziei CSAT privind primul tur al alegerilor prezidențiale, 51% dintre români au spus că alegerile prezidențiale nu ar trebui reluate, în timp ce 25% au avut o părere contrară. 24% au spus că nu știu sau nu au vrut să răspundă.
11% dintre români au spus că au încredere foarte multă în corectitudinea procesului electoral în România, 15% au răspuns că au multă încredere, iar 35% nici multă, nici puțină. 19% au răspuns că au puțină încredere, iar 14% foarte puțină.
