Adrian Năstase, despre culisele privatizării Petrom și opoziția Austriei pentru aderarea României la Schengen

"Decizia Austriei de vota împotriva intrării României în Spațiul Schengen reprezintă o mare nedreptate şi o umilință pentru ţara noastră. Cred însă că ar trebui să reflectăm şi la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reușit să impună o astfel de decizie in Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, mi se pare firească dorința românilor de a răspunde la această umilire, în diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activități sau entități austriece. Una dintre țintele acestor revolte o constituie si OMV Petrom. Pe bună dreptate. 

Felul în care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile în conducerea companiei, felul în care au fost organizate diferitele licitații, condițiile în care s-au distribuit (şi cui) contractele de publicitate, joburile-sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redevențelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atenție de statul român, ca partener inițial cu 49% din acțiuni.

Instituția care ar fi trebuit să urmărescă aceste evoluții post privatizare ar fi trebuit să fie parlamentul, cu atât mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege.

Doar în 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizării respective. Probabil că şi acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, in principal, îndeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă.

Pentru o astfel de dezbatere, ar trebui să ținem seama însă şi de următoarele elemente:

• Pentru a se aproba a doua transă de împrumut cu Banca Mondială, în anul 2000, Guvernul Isărescu şi fostul ministru Băsescu au convenit cu Banca Mondială să ofere un pachet de cel puțin 51% din acțiunile SNP Petrom pentru privatizare. Lista societăților convenite pentru privatizare cuprindea numeroase entități bancare,etc.;

• Doar în perioada 1998-2000 datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei iar guvernul le-a șters şi le-a trecut la datoria publică. Până în 2004, datoriile societății atinseseră din nou o valoare foarte mare – aproximativ 30.000 miliarde lei;

• România a început negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, in 2002 şi l-a închis în iunie  2004, odată cu încheierea formalităților  pentru privatizarea Petrom;

• Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de parlament;

• La acel moment, România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut condiționat de înțelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise;

• Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% acțiuni cu 669 mil euro si o mărire  de capital de 831 mil. euro. In total OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;

• În 2004, statul român avea 49% din acțiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din acțiunile deținute de stat. Fondul Proprietatea a vândut apoi pe bursă aproape toate acțiunile pe care le dobândise. Rezultatul, evident, a fost reducerea semnificativă a dividendelor cuvenite statului!

• În 2004, Petrom avea 50000 de salariați, dar OMV avea o capacitate de rafinare mai mare decât Petrom, cu doar 6000 de salariați. Petrom, din păcate, funcționa cu o parte din salariați intr-o formulă de șomaj deghizat, cu salarii reduse;

• în ceea ce privește companiile care s-au prezentat la licitație, la început au fost vreo 18, apoi au rămas cele din Rusia, Ungaria, Austria şi Halliburton. Era în 2003. Vă mai aduceți aminte ce s-a întâmplat atunci? Bănuiesc că nu. A pornit războiul din Irak. Ca să fac povestea scurtă, Hulliburton a pornit la acțiune şi a câștigat câteva licitații de zeci de miliarde de dolari, inclusiv în industria petrolieră, unde petrolul îl extrăgeai de la suprafață, cu aspiratorul. De ce să foreze la 2000 de metri, în condițiile în care în urma cu 100 de ani mai veniseră prin România cu sondele. Chiar nu ne aducem aminte de Anglo-americana, etc. Apoi au mai trecut şi nemții dar şi sovieticii prin terenurile petroliere. Am încercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesaţi să cumpere doar stațiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează. Vă mai aduceti aminte de jocul cu vanzarea si apoi cumpararea de benzinării de către baronii locali de la noi?

• Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004, in contextul in care ne propusesem inchiderea tuturor capitolelor de negociere cu UE  in decembrie 2004, inainte de schimbarea componentei Comisiei europene pentru a evita amânarea aderării noastre pentru următorul grup de extindere ( nu intru in amănunte). Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Un papagal mitoman povestea zilele astea la televizor si la radio cum a stat el o noapte intreagă cu Băsescu pentru a-l convinge ca parlamentarii PD să se abtină de la vot! Pe bune? Oare PD avea un singur parlamentar si acela s-a abtinut? Imi pare rău să constat credulitatea unor jurnalisti  cunoscuti care inghit aceste povesti mincinoase;

• In 2006, Senatul a hotărât infiintarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea Petrom. Raportul Comisiei a fost prezentat in 19 iunie 2008. Concluzia a fost că, “din punctul de vedere al legalitătii, procesul de privatizare al SNP Petrom este legal, conform cu legislatia in vigoare”. De asemenea, s-a verificat, prin patru metode de evaluare, pretul obtinut. Voi reveni cu recomandările Comisiei care, din păcate, nu au fost urmate;

• Am remarcat o anumită isterie in legătură cu DESECRETIZAREA contractului. DESECRETIZAREA s-a făcut pentru membrii Comisiei care au putut consulta contractul de sute de pagini in perioada 2006-2008. Acelasi lucru se poare repeta dacă se va constitui o nouă comisie parlamentară care să examineze alte aspecte ale activitătii OMV Petrom, inclusiv indeplinirea clauzelor post privatizare. Contractul prevede clauze de confidentialitate care nu permit publicarea lui pentru ratiuni privind competitia comercială. Sau cineva să-si asume plata unor daune financiare importante;

• Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro , in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă;

• Acum in legătură cu petrolul. Unii vor să-l ia inapoi. Nu e nevoie. Petrolul face parte din resursele naturale care rămân ale statului (art 135-136 din Constitutie), Zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. In legea 555/2004, se arată cu claritate (art 15 din lege) că perioada de concesionare este de 10 ani si că redeventele (chiria) nu pot fi modificate in acest interval. De fapt pentru toate concesiunile de petrol, nu doar pentru OMV;

• Incepand cu acel an (2008), am repetat de nenumărate ori că se poate mări redeventa sau chiar, fortând valoarea ei, se poate ajunge la rezilierea contractului. Dacă se dorea. Nu s-a dorit.Oricum, nu e nevoie “să ne luăm tot Petrom-ul inapoi”, ci doar 51% din el pentru că mai avem 20% din el dar alte 20 % din actiuni i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea. Nu cred că putem să-l rugăm să ni le dea inapoi pentru că, oricum, le-a vândut deja.

• Poate că ar fi fost util ca guvernantii de ieri si de azi sau jurnalistii de azi sa fi citit recomandările Comisiei din 2008:  1. Guvernul trebuie să verifice respectarea de către Petrom-OMV a programului asumat de investitii, etc, 2. Guvernul trebuie să solicite CA Petrom o informare privind furnizorii, subcontractorii, licitatii, tinând seama de configuratia acționarilor, 3. Guvernul trebuie să verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentantii instituțiilor statului român, membri in CA (valorificarea “actiunii de aur”), 4. Guvernul trebuie să activeze clauza din contract care prevede ca în situații de criza , membrii CA vor lua in considerare  si interesele consumatorilor precum si interesul național al României…urmând a se constitui un Fond de solidaritate…” 

*. Texul de mai sus cu Fondul de solidaritate este din 2008 si figurează in contract.

Scriu aceste rânduri cu o oarecare tristețe. Un eșec penibil legat de neacceptarea noastră în Spațiul Schengen (vă aduceți aminte cine a rezolvat prima fază a intrării în Spațiul Schengen, prin eliminarea vizelor pentru români, începând cu 1 ianuarie 2002?) se translatează spre o componentă importantă a negocierilor noastre pentru aderarea la Uniunea europeană, aderare care ne-a adus importante beneficii directe si indirecte, inclusiv financiare. 

În ceea ce privește Omv Petrom, unele din greșeli sau anumite corecturi generate de schimbarea condițiilor fundamentale puteau fi făcute incă in 2008 sau oricând de atunci încoace. Am asistat însă, zilele acestea, la comentarii isterice, incompetentă si lipsă de documentare, pe această temă. Sigur, m-am obisnuit cu lucrurile astea. Şi știu, câinii vor continua să latre", scrie fostul premier Adrian Năstase pe blogul său.