Senatorii au anulat, luni, o înţelegere între Guvernul maghiar şi cel de la
Bucureşti, care avea ca subiect patrimoniul fundaţiei Gojdu. Mai
exact, senatorii au respins ordonanţa de urgenţă prin care era
ratificat un acord româno-ungar, ce prevedea înfiinţarea
unei fundaţii, cu sediul la Budapesta, al cărui patrimoniu ar fi
urmat să includă şi moştenirea lui Emanoil Gojdu.
În octombrie 2005,
într-o şedinţă comună a guvernelor de la Budapesta şi
Bucureşti, se stabilea înfiinţarea Fundaţiei Publice
Româno-Ungare "Gojdu", care ar fi preluat integral moştenirea omului politic Emanoil
Gojdu.
Din patrimoniul acesteia
s-ar fi acordat burse, s-ar fi organizat expoziţii, ar fi fost
sprijinită funcţionarea muzeului şi bibliotecii Gojdu.
În 2006, deputaţii
au respins această înţelegere. Luni, senatorii au făcut
acelaşi lucru, cu 88 de voturi pentru şi două abţineri.
Senatorii au considerat că
înţelegerea dintre cele două guverne încalcă voinţa
lui Emanoil Gojdu, exprimată prin testament. Mai mult, senatorii au
considerat că prin această înţelegere statul român
renunţa practic la drepturile pe care le are asupra moştenirii
Gojdu, care a fost confiscată în 1952 de autorităţile
comuniste maghiare.
Senatorul Radu Câmpeanu
a susţinut chiar că autorităţile de la Bucureşti au avut o
atitudine ?timidă? în această chestiune.
Mitropolitul Laurenţiu
Streza, prezent la dezbaterea din Senat, a ţinut să precizeze că
Fundaţia Gojdu, aflată sub patronajul Mitropoliei Ardealului, are
dreptul la moştenirea şi administrarea propietăţilor lui Emanoil
Gojdu.
Mitropolitul a reamintit
şi de existenţa unui acord român-maghiar din 1937, prin care
Fundaţia Gojdu intra în posesia moştenirii testamentare.
Emanoil Gojdu, avocat şi
om politic în Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament
ca mare parte a averii sale să fie administrată de o fundaţie. În
1870 a fost înfiinţată prima asftfel de fundaţie, condusă
de Andrei Şaguna.
Statul ungar a
naţionalizat în 1952 imobilele din Budapesta aflate în
patrimoniul Fundaţiei.
În 1990, aceste
clădiri au intrat în propietatea primăriei Budapesta, iar în
2004 au trecut în propietatea unei companii israeliene.
Compania s-a arătat
dispusă să amenajeze clădirile pentru destinaţia pe care o vor
stabili, de comun acord, guvernele de la Budapesta şi Bucureşti.
Antena3.ro