În octombrie 2005, într-o şedinţă comună a guvernelor de la Budapesta şi Bucureşti, se stabilea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", care ar fi preluat integral moştenirea omului politic Emanoil Gojdu.
Din patrimoniul acesteia s-ar fi acordat burse, s-ar fi organizat expoziţii, ar fi fost sprijinită funcţionarea muzeului şi bibliotecii Gojdu.
În 2006, deputaţii au respins această înţelegere. Luni, senatorii au făcut acelaşi lucru, cu 88 de voturi pentru şi două abţineri.
Senatorii au considerat că înţelegerea dintre cele două guverne încalcă voinţa lui Emanoil Gojdu, exprimată prin testament. Mai mult, senatorii au considerat că prin această înţelegere statul român renunţa practic la drepturile pe care le are asupra moştenirii Gojdu, care a fost confiscată în 1952 de autorităţile comuniste maghiare.
Senatorul Radu Câmpeanu a susţinut chiar că autorităţile de la Bucureşti au avut o atitudine ?timidă? în această chestiune.
Mitropolitul Laurenţiu Streza, prezent la dezbaterea din Senat, a ţinut să precizeze că Fundaţia Gojdu, aflată sub patronajul Mitropoliei Ardealului, are dreptul la moştenirea şi administrarea propietăţilor lui Emanoil Gojdu.
Mitropolitul a reamintit şi de existenţa unui acord român-maghiar din 1937, prin care Fundaţia Gojdu intra în posesia moştenirii testamentare.
Emanoil Gojdu, avocat şi om politic în Imperiul Austro-Ungar, a stabilit prin testament ca mare parte a averii sale să fie administrată de o fundaţie. În 1870 a fost înfiinţată prima asftfel de fundaţie, condusă de Andrei Şaguna.
Statul ungar a naţionalizat în 1952 imobilele din Budapesta aflate în patrimoniul Fundaţiei.
În 1990, aceste clădiri au intrat în propietatea primăriei Budapesta, iar în 2004 au trecut în propietatea unei companii israeliene.
Compania s-a arătat dispusă să amenajeze clădirile pentru destinaţia pe care o vor stabili, de comun acord, guvernele de la Budapesta şi Bucureşti.
Antena3.ro
