”Mișcarea vine în timp ce Parisul urmărește schimbarea arhitecturii de securitate a Europei și urmează o creștere a vârstei minime de pensionare a țării, care a generat nemulțumiri masive.
Vorbind despre bugetul de apărare consolidat al Franței, Lecornu a dezvăluit că limita de vârstă pentru majoritatea rezerviștilor va fi ridicată la 70 de ani.
Acolo unde ar fi nevoie de anumite abilități de specialitate, a adăugat el, vârsta ar fi și mai mare.
Specialiștii militari pun la îndoială eficiența acestei măsuri, având in vedere aptitudinile combatante reduse la acea vârstă și limitarea serioasă a tipului de misiuni ce pot fi executate de bărbați între 60 si 70 de ani.
Unii analiști cred ca Franța face doar o mișcare de imagine, având in vedere pierderea dimensiunii și relevantei militare a sa în raport cu alte state membre NATO. Germania și Polonia investesc masiv în zona de apărare și ar putea depăși în curând capacitățile militare franceze, cu toate consecințele politice și de influență ce decurg de aici.
Franța a luat decizia de a-și reconsidera cheltuielile pentru apărare pe fondul războiului din Ucraina și creșterea inflației. Proiectul legii de programare militară a prevăzut creșteri anuale ”fără precedent” de 3 până la 4 miliarde de euro în bugetul armatelor, scriu colegii noștri de la RFI. Niciodată forțele armate franceze nu au beneficiat de fonduri atât de mari. 413 miliarde de euro și un interval de desfășurare a acestor fonduri, 2024-2030. “Nu există nimic prea mult” în viitoarea lege a programării militare, a subliniat ministrul forțelor armate, Sébastien Lecornu. “Nu există nimic prea mult în această sumă de 413 miliarde de euro”, a mai spus ministrul în conferința de presă care a avut loc după Consiliul de Miniștri, scrie rfi.ro
Bugetul va fi direcționat spre consolidarea descurajării nucleare și a capacității de a face față unui conflict de mare intensitate, dar și pentru întărirea armatelor în noi situații de conflict, cum ar fi securitatea cibernetică, pericolele de pe mări și din spațiu, enumeră AFP. Dacă nu este abandonată nicio capacitate militară, vor exista priorități, cum ar fi modernizarea artileriei cu rază lungă de acțiune precum și construirea următorului portavion. De asemenea, vor trebui finanțate programe de cercetare pentru aeronavele și tancurile viitorului, mai scrie AFP. În același timp, proiectul viitoarei legi de programare militară operează “întăriri semnificative asupra a ceea ce ne privește astăzi”, a subliniat Sébastien Lecornu, referindu-se la apărarea antiaeriană și lupta anti-drone, la teritoriile franceze de peste mări, domenii ce vor beneficia de o creștere bugetară de 60%. “Aceste salturi tehnologice au costuri”, mai spune Sébastien Lecornu, citat de AFP.
Potrivit colegilor noștri de la RFI, ministrul Sébastien Lecornu ar dori să solicite fonduri suplimentare de 1,5 miliarde de euro pentru acest an, pe lângă bugetul anual de 43,9 miliarde de euro, pentru a contracara ”situațiile de urgență operațională”, în special în domeniul dronelor, una dintre slăbiciunile dotărilor armatei franceze, relevată de războiul din Ucraina, dar și pentru a se putea atenua efectele inflației.
De notat că după ce a fost prezentat în Consiliul de miniștri, proiectul legii de programare militară va ajunge în Adunarea Națională, la mijlocul lunii mai. În iunie va fi rândul Senatului francez să ia în discuție acest proiect. Obiectivul anunțat de ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu este acela ca legea să fie promulgată “în jurul datei de 14 iulie”, scrie rfi.ro, citat de Radu Tudor.
