Radu Tudor: Summit NATO. Ce trebuie să urmărim pentru România?

”Sunt 10 obiective esențiale pentru tara noastră :

1. Angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței
2. Procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe Flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră
3. Preocuparea pentru acțiunile agresive și destabilizatoare ale Rusiei, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice
4. Continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic. Reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republicii Moldova
5. Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență
6. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați. Sunt deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență
7. Susținerea procesului NATO2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental
8. Susținerea elaborării unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010
9. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări
10. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului

Începând cu 2014, ca răspuns la schimbările majore produse în mediul de securitate şi deteriorarea situației din vecinătatea imediată a Alianței, NATO a început un proces amplu de adaptare a posturii sale defensive, În cadrul acestor măsuri, a fost înființată o prezență înaintată a NATO pe flancul estic, cu caracter adaptat pentru regiunea Mării Negre (tailored Forward Presence – tFP). România a avut un rol esențial în dezvoltarea acestei prezențe, oferind forțe și structuri de comandament proprii care au devenit structuri multinaționale NATO, dedicate apărării țării noastre și a regiunii de sud-est a flancului estic. Aceste structuri creează cadrul prin care aliații pot contribui la eforturile de apărare ale țării noastre, prin trimiterea de forțe și ofițeri în structurile de comandament, menționează Ministerul Afacerilor Externe.

Prezența înaintată adaptată include: Brigada Multinațională de la Craiova ca parte centrală a acestei prezențe, precum și măsuri de creștere a prezenței aeriene şi maritime aliate în regiune. Alături de forțele române, la Brigada Multinațională participă și o unitate militară din Polonia, iar alți aliați au afiliat forțe. Măsurile aeriene și militare se concretizează prin vizite și participări la exerciții ale navelor aliate și Grupărilor navale permanente ale NATO. A fost creată și o funcție de coordonare a activităților maritime ale NATO în Marea Neagră, cu rolul de a coordona prezența navelor alíate și NATO în zona. De asemenea, au fost intensificate activitățile de poliție aeriană în regiunea Mării Negre, la care participă aliații NATO prin rotație.

În scopul susținerii măsurilor NATO de apărare a României și a regiunii de sud-est a teritoriului aliat, pe teritoriul țării noastre au fost create, în 2014, două comandamente multinaționale, ca parte a Structurii de Forţe ale NATO – Comandamentul Multinațional de Divizie pentru sud-est (HQ MND SE) şi Unitatea de Integrare a Forţelor Aliate (NFIU). Ambele sunt situate în București și au rolul de a sprijini derularea eventualelor misiuni în regiunea noastră. De asemenea, în 2020 a fost înființat la Sibiu Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est (MNC-SE), tot ca parte a structurii de forțe a NATO, menit să întărească arhitectura de securitate din regiune. România participă la măsurile de consolidare a prezenței aliate avansate în Polonia, activând în cadrul grupului de luptă condus de SUA.

Misiune-cheie şi obiectiv strategic al Alianței Nord-Atlantice, dezvoltarea arhitecturii Aliate de apărare antirachetă transpune deciziile luate la ultimele Summit-uri NATO, având la bază principiile indivizibilității securității, solidarității şi apărării întregului teritoriu aliat.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă reprezintă un succes al țării noastre, care îşi consolidează astfel poziția de aliat de încredere în cadrul NATO.

La Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016) a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Acesta reprezintă un pas semnificativ în direcția unei BMD a NATO care oferă o capacitate mai avansată de apărare a populațiilor, teritoriilor și forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Decizia a fost posibilă prin transferarea acțiunilor de comandă și control (C2) ale sitului Aegis Ashore de la Deveselu către NATO, facilitatea găzduită de România reprezentând o parte semnificativă din această creștere a capacităților NATO în domeniu”, scrie Radu Tudor pe blogul personal.