Tranziția din ultimele trei decenii pare că a ajuns la final, acumulările pe toate planurile, lecțiile învățate, transformările tehnologice la nivel global care reconfigurează relațiile sociale și economiceși, mai ales, dorința societății românești de a trece la nivelul următor reprezintă tot atâtea motive să credem că România este pregătită să adopte un nou model de dezvoltare. Așadar, ingredientele sunt prezente, începând cu progresele materiale – de exemplu PIB per capita a crescut de peste șapte ori în ultimii 30 de ani – și, continuând cu cele ale societății în ansamblul său – pro europenismul, conectarea la realitățile și tendințele globale - ne dau speranța că ne aflăm într-un moment de cotitură pe care îl putem folosi în favoarea noastră. Totuși, viitorul va depinde de modul în care le vom răspunde, de cum vom ști să valorificăm aceste oportunități.
În primul rând, mă aștept la o schimbare a politicii fiscal-bugetare de până acum, din mai multe motive. Astfel, după cum a anunțat noul guvern, modelul de stimulare a creșterii economice prin majorarea accelerată a veniturilor populației va fi înlocuit cu unul centrat pe investiții. Majorarea veniturilor populației din ultimii ani a crescut consumul, dar a antrenat mai puțin decât se dorea productivitatea. Față de acum doi ani, salariile sunt mai mari cu circa 20% în mediul privat și cu aproape 50% în sectorul public. De aceea, o recalibrare a modelului de dezvoltare e oricum necesară pentru a preveni adâncirea dezechilibrelor macroeconomice actuale, o măsură cu atât mai necesară în eventualitatea unei recesiuni economice globale.
În al doilea rând, pe lângă impactul major al politicilor guvernamentale, economia României resimte transformarea provocată de noile tehnologii. Noile tehnologii au un impact uriaș care schimbă lumea într-un ritm amețitor și trebuie să conștientizăm că influențează modul în care relaționăm între noi, în noi de afaceri, relațiile comerciale și de muncă se reașează pe principii diferite și necesită tot mai mult competențe personale centrate pe digitalizare. Inovația, digitalizarea si efortul de a crește competențele digitale ale oamenilor devin vitale în noua economie. De aceea, educația ar trebui să fie prioritară atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
În al treilea rând, o altă tendință de schimbare este dată de eforturile României de a atinge convergența cu statele din vestul Europei, mai precis de a trece la statutul de economie dezvoltată, așa cum a reușit recent Polonia. Acest lucru implică o abandonare treptată – care este deja vizibilă - a modelului de
creștere economică bazat pe forța de muncă ieftină cu fiscalitate scăzută și preluarea unui model focalizat pe respectarea statului de drept, cadru legislativ și fiscal stabil și predictibil, infrastructură de calitate, forță de muncă înalt calificată, condiții favorabile cercetării-dezvoltării și inovării. Pentru toate acestea
este, însă, nevoie de stabilirea priorităților și a resurselor în cadrul unui proiect comun al întregii societăți.
În concluzie, pentru a avea succes, economia României trebuie să se bazeze pe un mix de politici publice care să stimuleze digitalizarea rapidă a societății pe fondul creșterii nivelului competențelor, în special digitale, ale tuturor cetățenilor săi. Doar atunci vom putea vorbi de un nou cadru economic și social propice pentru ca România să recupereze decalajul economic și social pe care îl înregistrează față de celelalte state moderne ale lumii și sper că vom avea vo-
ința și înțelepciunea să acționăm în mod concertat la nivelul întregului spectru politic și social
Ionuț Simion este Country Managing Partner PwC România, Președinte AmCham România
Citește revista Români care dezvoltă România, disponibilă de luni la chioșcurile de presă din toată țara!
