Radu Tudor: "Criza migraţiei la frontiera NATO? Sau infiltrări de comandouri ruseşti în Polonia?"

Aceste provocari determina o serie de intrebari pentru o analiza corecta :

• Cine sunt acest migranti? Cetateni din Belarus disperati sa scape de una din cele mai dure dictaturi din lume? Atunci cum sunt ei indrumati spre frontiera fara sa fie vreo ciocnire cu fortele de ordine? Sau vreun protest?
• Sunt migranti din Asia si Orientul Mijlociu care fug din calea razboaielor si a saraciei, pe o noua ruta migratorie? Greu de presupus, dar nu imposibil. Identificarea este esentiala
• Sunt comandouri ruse si belaruse, mascate drept grupuri de migranti, care au misiunea sa se infiltreze in Polonia, pe teritoriul NATO, pentru a declansa proteste violente si pentru a organiza turbulente sociale?
• Recentele acorduri multiple semnate de Vladimir Putin si Aleksandr Lukashenko demonstreaza obiective comune clar si angajamente anti-occidentale fatise
• Experienta romaneasca din decembrie 1989 demonstreaza cu dovezi clare capacitatea de infiltrare si actiune a comandourilor serviciilor secrete rusesti. In ultimii ani, mai multe grupari GRU dar si comandouri cecene au organizat atentate si asasinate pe teritoriul statelor UE si NATO

   

• Într-o înregistrare video distribuită de serviciul de blogging belarus NEXTA pot fi văzuţi migranţi cu rucsacuri şi îmbrăcaţi în haine de iarnă mergând pe marginea unei autostrăzi.Alte imagini arată grupuri de migranţi pe marginea şoselei, escortaţi de bărbaţi înarmaţi şi îmbrăcaţi în uniforme kaki.”Belarusul vrea să provoace un incident major, de preferat cu focuri de armă şi victime: potrivit relatărilor media, pregăteşte o provocare majoră lângă Kuznica Bialostocka şi va exista o tentativă la o trecere frontalieră masivă”, a declarat ministrul de externe adjunct Piotr Wawrzyk pentru postul public de radio polonez.Ministrul de interne adjunct Maciej Wasik a scris pe Twitter că ”autorităţile poloneze sunt pregătite pentru orice scenariu”.

  Autorităţile belaruse au emis o declaraţie care confirmă că un grup mare de refugiaţi se deplasează de-a lungul autostrăzii către frontiera cu Polonia şi că Varşovia dă dovadă de o ”atitudine inumană”. Polonia afirmă că cel puţin şapte migranţi decedaţi au fost găsiţi de partea poloneză a frontierei, existând informaţii neconfirmate despre mai multe victime în Belarus.

  Organizaţii umanitare acuză guvernul naţionalist al Poloniei de încălcarea dreptului internaţional de azil prin faptul că resping migranţii înapoi în Belarus în loc să accepte cererile lor de azil. Polonia susţine că acţiunile sale sunt legale.

  Premierul Mateusz Morawiecki a scris pe Facebook că ”frontiera poloneză nu este doar o linie pe o hartă, ea este sacră şi pentru ea a fost vărsat sânge polonez”.

  Uniunea Europeană îl acuză pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko de orchestrarea unei creşteri masive a sosirilor de migranţi la frontiera dintre Belarus, pe de o parte, şi Polonia, Lituania şi Letonia, pe de altă parte. Această creştere a avut loc în urma adoptării de către UE a unor sancţiuni împotriva Belarusului după abuzurile contra drepturilor omului şi alegerile prezidenţiale din august anul trecut, contestate vehement de opoziţia belarusă şi de Occident.

  UE a adoptat noi sancţiuni economice contra Belarusului după ce autorităţile de la Minsk au forţat un avion al companiei aeriene low-cost irlandeze Ryanair să aterizeze pentru a putea aresta un disident aflat la bord. Ulterior, migranţi proveniţi mai ales din Irak, Congo şi Camerun au început să apară la graniţa Belarusului cu Lituania, iar apoi şi la frontierele cu Letonia şi Polonia, scrie Agerpres.

  Preşedinţii rus şi belarus, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko, au semnat joi 28 de programe în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus, cu obiectivul de a aprofunda integrarea economică între cele două ţări, relatează agenţiile AFP şi EFE.

  „Semnăm! Văd semnătura dumneavoastră în partea de jos a decretului, dacă nu aveţi nimic împotrivă, semnez şi eu! Toată munca ultimilor trei ani s-a concretizat şi o formalizăm în acest acord”, a spus Lukaşenko, adresându-se lui Putin în timpul reuniunii prin videoconferinţă a Consiliului Superior al Uniunii Statale.

  Preşedintele belarus a remarcat că după semnarea acestor acorduri guvernele de la Moscova şi Minsk vor trebui să ia măsuri pentru implementarea unei serii de soluţii şi să iniţieze o etapă „de relansare a spaţiului economic comun”, transmite Agerpres.

  La rândul său, Vladimir Putin a menţionat că „economiile celor două ţări vor începe să funcţioneze pe baza unor reguli comune şi coordonate, ceea ce va deschide noi pespective, cu adevărat ample, pentru dezvoltarea lor şi va avea un efect pozitiv puternic, care va fi perceput în toate sferele economice, fără excepţie”.

  Pe lângă cele 28 de acorduri, Rusia şi Belarus şi-au actualizat doctrina lor militară comună şi au schiţat un concept de politică comună privind imigraţia, într-o perioadă în care se amplifică tensiunile lor cu Occidentul pe aceste subiecte.

  „Avem intenţia de a rezista împreună împotriva tentativelor de ingerinţă în afacerile interne ale ţărilor noastre suverane”, a subliniat preşedintele rus, promiţându-i omologului său belarus sprijin pentru a face faţă efectelor sancţiunilor occidentale împotriva Belarusului, ţară izolată diplomatic după realegerea contestată anul trecut a lui Lukaşenko, urmată de reprimarea manifestaţiilor opoziţiei.

  Lukaşenko acuză guverne occidentale că au orchestrat acele manifestaţii cu scopul de a declanşa o revoluţie menită să destabilizeze un aliat fidel al Moscovei.

  În 1999, liderii Belarusului și ai Rusiei au semnat un tratat pentru crearea unei „uniuni statale”. În ultimii trei ani, Moscova a împins Belarusul spre integrarea lărgită pe baza acelui tratat.

  Aleksandr Lukaşenko a făcut vizite repetate la președintele Vladimir Putin iar cei doi au petrecut deseori ore întregi la negocieri. Detaliile acestor discuții erau, însă, păstrate secrete, și niciun acord nu a fost anunțat.

  Însă pe 10 septembrie, Putin și Lukaşenko au anunțat că au căzut de acord pentru cele 28 de programe pentru uniunea statală.

  Rusia a invadat Estul Ucrainei in 2014 prin intermediul asa numitilor “omuleti verzi”, in fapt comandouri paramilitare rusesti, inarmate si finantate de Moscova, care in mod mincinos sustine ca nu sunt trupele sale. Dupa invadarea Estului Ucrainei, a urmat anexarea ilegala a Peninsulei Crimeea.