Motivul pentru care meteorologii români nu mai publică prognoze pe termen lung este faptul că, potrivit acestora, probabilitatea de a se realiza este scăzută.
Prognozele care anunță o iarnă blândă în România au fost realizate de Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu și de Serviciul Meteorologic al Regatului Unit.
„Ne așteptăm la un strat mai mic de zăpadă, în majoritatea țării, excepție făcând sud-vestul țării unde ne așteptăm la valori normale. Ne așteptăm ca temperaturile să fie peste medie la nivelul întregii țării, ușor mai ridicate, ceea ce favorizează formarea de precipitații sub formă lichidă”, spune George Gârbacea, cercetător științific.
În prima parte a iernii, șansele să ningă în România sunt extrem de slabe, spune Centrul European de Prognoze.
În prognoza serviciului meteorologic al Marii Britanii, aproape toată România este colorată în portocaliu, semn că va fi deficit de zăpadă. Dacă această lipsă de precipitații va fi însoțită de ger, pentru agricultură va fi rău.
„Pentru culturile aflate în câmp ar fi preferabil ca toamna să înceapă să își intre în drepturi, adică să ne apropiem de iarnă cu temperaturi din ce in ce mai scăzute. Dacă se ating temperaturi negative - 10, -15, ar fi bine să avem un strat superficial de zăpadă”, spune Daniel Alexandru, șef laborator agrometeorologie.
Pe de altă parte, Organizația Mondială de Meteorologie a atenționat, într-un comunicat, că la începutul iernii se va reactiva fenomenul "La Nina", care produce temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific.
„Acest fenomen e relevant, ar putea însemna pentru partea de nord a Europei o iarnă mai blândă și cu precipitații mai multe, iar pentru iernile din țara noastră influențele sunt complexe, pentru că pot veni și dinspre regiunile nordice dar și dinspre Marea Mediterană mai multe precipitații”, spune și Florinela Georgescu, director ANM, potrivit știrileprotv.ro.
Meteorologii români sunt preocupați mai ales de fenomenele de deasupra Câmpiei Ruse - de acolo, în iernile geroase, vin masele de aer foarte rece. Acestea vor influența mult consumul de energie din țara noastră.
