Țările cele mai sărace şi vulnerabile în faţa schimbărilor climatice şi-au dezlănţuit sâmbătă furia împotriva preşedinţiei azere a conferinţei COP29 desfăşurată la Baku, criticând lipsa de receptivitate a ţărilor dezvoltate faţă de nevoile lor financiare, transmite AFP, potrivit Agerpres.
După o întârziere de mai mult de 24 de ore, sesiunea de închidere a COP29 a început în cele din urmă sâmbătă seara, cu un apel din partea preşedintelui conferinţei, Muhtar Babaiev, ca statele prezente să-şi depăşească "diviziunile", în timp ce numeroşi delegaţi deja au părăsit capitala azeră, iar cei rămaşi sunt epuizaţi de discuţii. Această sesiune ar putea dura o parte a nopţii de sâmbătă spre duminică şi sunt aşteptate suspendări în negocierile menite să conducă la un compromis.
Delegaţii din cele mai sărace 45 de ţări ale planetei au părăsit întâlnirea. Care este cauza nemulțumirilor
Sursa nemulţumirii este proiectul textului final asupra finanţării combaterii schimbărilor climatice, prezentat sâmbătă cu uşile închise de către organizatorii summitului statelor participante. Delegaţii din cele mai sărace 45 de ţări ale planetei, în principal africane, şi din aproximativ 40 de state insulare mici pur şi simplu au părăsit întâlnirea cu preşedinţia azeră. Prin urmare, aceasta din urmă a lansat noi consultări, inclusiv cu participarea Uniunii Europene.
În proiectul de acord final, ţările occidentale (statele UE, SUA, Canada, Australia, Japonia şi Noua Zeelandă) s-au angajat să-şi majoreze de la 100 la 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 finanţarea pentru ţările în curs de dezvoltare, sumă mult sub cea cel puţin dublă solicitată de acestea din urmă, care au cerut să beneficieze de măcar 30% din fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice.
Proiectul de acord încearcă să concilieze exigenţele ţărilor dezvoltate, în special statele UE, cu cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, ce au nevoie de o finanţare sporită pentru a-şi adapta economiile să polueze mai puţin fără a rămâne şi mai mult în urma ţărilor dezvoltate, care au fost şi au rămas principalii poluatori după ce timp de mai mult de un secol şi-au susţinut economiile prin folosirea intensivă a combustibililor fosili.
Sute de ONG-uri au cerut ţărilor în curs de dezvoltare să părăsească masa negocierilor
Ţările occidentale au cerut în ultimele luni extinderea listei ONU - care datează din 1992 - a statelor responsabile pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice, estimând că state precum China, Singapore şi ţările din Golf au obţinut de atunci venituri substanţiale. Totuşi, acestea din urmă au obţinut la COP29 ceea ce şi-au propus, respectiv contribuţiile lor financiare să rămână în continuare "voluntare".
Arabia Saudită şi statele sale aliate din Golf mari producătoare de petrol şi gaz natural sunt acuzate de ţările occidentale că împiedică la COP29 un acord final care ar viza combustibilii fosili, în timp ce UE încearcă să negocieze o revizuire anuală a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să ţină cont de noile constrângeri economice şi politice europene.
Peste 350 de ONG-uri au cerut ţărilor în curs de dezvoltare sâmbătă dimineaţa să părăsească masa negocierilor, considerând că ar fi mai bine să nu se încheie niciun acord decât să fie convenit un acord prost. Dar o asemenea strategie contrazice mesajul de urgenţă transmis de numeroase ţări în curs de dezvoltare. Astfel, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care preconizează alte priorităţi pentru summitul COP30 pe care ţara sa îl va găzdui la Belem anul viitor, a insistat "să nu se amâne" până în 2025 deciziile care ar trebui luate acum.
Arabia Saudită, acuzată de modificarea textului oficial de negociere COP29
Un delegat al Arabiei Saudite a fost acuzat că a modificat direct un text oficial de negociere al COP29, potrivit The Guardian.
De obicei, președințiile COP distribuie simultan tuturor țărilor textele de negociere sub formă de documente PDF needitabile, care sunt apoi discutate. Acordarea accesului de editare unei singure părți „riscă să pună în pericol întreaga Cop”, a declarat un expert.
Arabia Saudită, bogată în petrol, este considerată de mulți drept un obstacol persistent în calea acțiunilor de reducere a arderii combustibililor fosili la summiturile ONU privind schimbările climatice și a fost descrisă ca o „minge de demolat” la COP29.
Mai devreme sâmbătă, președinția azeră a distribuit un document cu actualizări ale textului de negociere privind programul de lucru pentru o tranziție echitabilă (JTWP). Acesta urmărește să ajute țările să treacă la un viitor mai curat și mai rezistent, reducând în același timp inegalitățile.
Documentul a fost trimis cu „modificări urmărite” față de versiunea difuzată anterior. În două cazuri, documentul a arătat că modificările au fost făcute direct de Basel Alsubaity, care face parte din Ministerul saudit al Energiei și este responsabil de JTWP. Gardianul a fost informat că documentul nu a fost trimis altor țări pentru a fi editat.
Una dintre modificări elimină o secțiune de text care spunea: „încurajează părțile să ia în considerare căi de tranziție echitabile în elaborarea și punerea în aplicare a NDC, NAP și LT-LEDS care sunt aliniate la rezultatul primei evaluări globale și la dispozițiile relevante ale Acordului de la Paris”. (NDC sunt contribuții determinate la nivel național, NAP sunt planuri naționale de adaptare, iar LT-LED sunt strategii de dezvoltare pe termen lung cu emisii reduse).
Catherine Abreu, director al International Climate Politics Hub și un veteran al COP, a declarat: „Toate părțile trebuie să vadă textele președinției în timpul acestui proces, pe măsură ce negocierile avansează, iar acest lucru se face, în general, prin distribuirea simultană a documentelor PDF needitabile către toate părțile.
„Acordarea accesului de editare la aceste documente unei singure părți, o parte cunoscută pentru obiectivul său de a anula acordul mondial istoric încheiat anul trecut pentru a trece de la combustibilii fosili la energia regenerabilă și la eficiența energetică, sugerează o lipsă îngrijorătoare de independență și obiectivitate și contravine în mod clar atât spiritului, cât și regulilor acestui proces”, a spus ea. „Acest tip de comportament din partea unei președinții riscă să pună în pericol întregul COP”.
COP29 aprobă o finanţare anuală de 300 de miliarde de dolari pentru ţările în curs de dezvoltare în domeniul climei
Preşedinţia COP29 deţinută de Azerbaidjan a anunţat duminică acordul asupra Obiectivului de finanţare de la Baku (BFG), un nou angajament de a direcţiona 1,3 trilioane de dolari din finanţarea combaterii schimbărilor climatice către ţările în curs de dezvoltare în fiecare an, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de obiectivul anterior de finanţare climatică de 100 de miliarde de dolari şi va debloca un nou val de investiţii globale, transmite AZERTAC.
Obiectivul financiar de la Baku conţine o ţintă principală pentru ţările dezvoltate, care trebuie să preia conducerea în mobilizarea a cel puţin 300 de miliarde de dolari pe an pentru ţările în curs de dezvoltare până în 2035. Aceasta reprezintă o creştere cu 50 de miliarde de dolari faţă de proiectul de text anterior şi este rezultatul a 48 de ore de diplomaţie intensă din partea preşedinţiei COP29.
Obiectivul negociat acordă o atenţie specială sprijinirii ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi a statelor insulare mici în curs de dezvoltare, cu dispoziţii privind accesibilitatea şi transparenţa.
Scopul pachetului de acorduri este de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius
Obiectivul financiar de la Baku este piesa centrală a unui pachet de acorduri care realizează progrese în cadrul tuturor pilonilor climatici, în vederea îndeplinirii unora dintre cele mai complexe şi controversate sarcini din cadrul acţiunii multilaterale privind clima, aceea de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Conform textului, contribuţia ţărilor bogate provine din fondurile lor publice, completate de investiţii private pe care le mobilizează sau garantează, sau din "surse alternative", ceea ce înseamnă posibile taxe globale, care sunt încă în curs de examinare (pe averi mari, aviaţie sau transport maritim), relatează AFP.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a exprimat sentimentele amestecate cu privire la acordul privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice încheiat duminică dimineaţă în Azerbaidjan.
"Am sperat la un rezultat mai ambiţios - atât din punct de vedere financiar, cât şi în ceea ce priveşte atenuarea - pentru a face faţă marii provocări cu care ne confruntăm", a declarat el într-un comunicat, făcând apel la guverne să considere acest acord drept "o fundaţie - pe care să construiască".
Acordul "trebuie respectat în întregime şi la timp", a declarat Guterres. Angajamentele trebuie să fie transformate rapid în numerar. Toate ţările trebuie să colaboreze pentru a se asigura că această nouă ţintă este atinsă.
Şeful ONU a subliniat că "un acord la COP29 a fost absolut esenţial pentru a menţine limita de 1,5 grade", ţinta pentru încălzirea globală maximă. Iar ţările şi-au ţinut promisiunile.
Comisarul european responsabil pentru negocierile privind clima, Wopke Hoekstram a salutat "începutul unei noi ere" pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice. "Am lucrat din greu cu voi toţi pentru a ne asigura că există mult mai mulţi bani pe masă. Triplăm obiectivul de 100 de miliarde şi credem că este ambiţios. Este necesar, este realist şi este realizabil", a declarat Hoekstram.
Alţii au criticat naţiunile bogate pentru că nu au făcut mai mult şi au criticat gazda pentru că s-a grăbit să aprobe planul controversat.
"Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică", a declarat reprezentanta delegaţiei indiene, Chandni Raina, la sesiunea de închidere a summitului, la câteva minute după ce acordul a fost aprobat. "În opinia noastră, acest lucru nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toţii. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document", a spus ea, citată de Reuters.
„Angajamentul de a mobiliza o finanţare sporită până în 2035 este prea slab”
Negociatorul-şef al grupului african, Ali Mohamed, a regretat un angajament financiar care a fost "prea slab" şi "prea târziu". "Angajamentul de a mobiliza o finanţare sporită până în 2035 este prea slab, prea târziu şi prea ambiguu în implementarea sa", a spus el. "Părăsim Baku ştiind că am făcut progrese în unele domenii, dar că ceea ce am realizat este departe de ceea ce am sperat".
Reacţiile diferite la acordul la care au ajuns duminică dimineaţă ţările care au participat la summitul climatic de la Baku demonstrează momentul dificil prin care trec relaţiile internaţionale, inclusiv în domeniul mediului, potrivit experţilor consultaţi.
Ministrul columbian al Mediului şi Dezvoltării, Susana Muhamad, a precizat acest lucru în declaraţii pentru EFE: "Aceasta a fost o COP în care au prevalat tot felul de interese geopolitice, cu excepţia climei, şi din acest motiv, o parte din rezultat este şi cel mai modest obiectiv de finanţare care a putut fi atins".
În opinia fostului preşedinte al recentei COP16 de la Cali (Columbia), rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, cu o victorie clară a lui Donald Trump, a împins delegaţii să caute un acord care, cu noul ocupant al Casei Albe, ar putea să nu fie posibil.
Joe Biden: Acordul COP29 este istoric, iar progresele SUA în domeniul energiei curate nu se vor opri
Preşedintele în exerciţiu al SUA, Joe Biden, a numit "un alt rezultat istoric" acordul COP29 pentru finanţarea eforturilor ţărilor mai sărace de a combate schimbările climatice , adăugând că nimeni nu poate inversa trecerea la energia curată care are loc acum în Statele Unite, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Într-o declaraţie publicată duminică, Biden a calificat acordul de la Baku, ce prevede 1 300 de miliarde de dolari pentru ţările mai sărace în finanţări anuale până în 2035, drept "un obiectiv ambiţios" de finanţare a combaterii schimbărilor climatice.
El a afirmat că acesta va contribui la mobilizarea diferitelor niveluri de finanţare şi la crearea de pieţe pentru vehiculele electrice americane şi alte produse ecologice.
Într-o referire uşor voalată la preşedintele ales Donald Trump, care a promis să stimuleze forajele petroliere de îndată ce va prelua funcţia pe 20 ianuarie, Biden a declarat că "în timp ce unii pot încerca să nege sau să întârzie revoluţia energiei curate care este în curs în America şi în întreaga lume, nimeni nu o poate inversa - nimeni".
Principalele puncte ale acordului COP29 încheiat la Baku
Cea de-a 29-a Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a adoptat o serie de decizii, principala fiind aceea că ţările bogate trebuie să finanţeze 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru a sprijini tranziţia energetică şi adaptarea la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare, rezumă France Presse, care prezintă principalele puncte ale acordului.
300 de miliarde
Acesta a fost cel mai aşteptat punct al summitului: cât vor trebui să ofere ţărilor în curs de dezvoltare cele 23 de ţări dezvoltate şi Uniunea Europeană, desemnate în 1992 ca responsabile istorice pentru schimbările climatice?
"Cel puţin 300 de miliarde de dolari pe an de acum şi până în 2035", este răspunsul acordului de la Baku. Documentul stabileşte acest "nou obiectiv colectiv cuantificat" pentru a-l înlocui pe cel anterior de 100 de miliarde de dolari pe an. Aceasta reprezintă jumătate din ceea ce solicitau ţările în curs de dezvoltare şi un efort foarte mic dacă se ia în considerare inflaţia, au criticat ONG-urile.
Conform textului, ţările dezvoltate sunt în frunte în atingerea acestei sume, dar şi alţii pot participa.
Contribuţia ţărilor bogate va proveni din fondurile lor publice, completate de investiţii private pe care le mobilizează sau le garantează, sau din "surse alternative", prevede textul, ceea ce înseamnă posibile taxe globale, încă în curs de examinare (pe marile averi, transportul aerian sau maritim).
Conform acordului, aceste 300 de miliarde de dolari ar trebui să fie pârghia necesară pentru a ajunge la un total de 1 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru ţările în curs de dezvoltare. Această cifră corespunde nevoii lor de finanţare externă, estimată de experţii Amar Bhattacharya, Vera Songwe şi Nicholas Stern, însărcinaţi de ONU.
Nici o obligaţie pentru China
Ţările occidentale au solicitat extinderea listei ţărilor responsabile pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice, argumentând că între timp China, Singapore şi statele din Golf s-au îmbogăţit şi ele.
Dar China, în special, a trasat o linie roşie: nu se pune problema de a intra în această listă.
Acordul de la Baku "invită" ţările nedezvoltate să furnizeze contribuţii financiare, dar acestea vor rămâne "voluntare", se precizează în mod explicit.
Cu toate acestea, acordul include o noutate: de acum înainte, finanţarea combaterii schimbărilor climatice din partea ţărilor nedezvoltate, acordată prin intermediul băncilor multilaterale de dezvoltare, poate fi luată în considerare pentru atingerea obiectivului de 300 de miliarde. Europenii au salutat acest lucru.
Concesii pentru cele mai vulnerabile ţări
Acestea au trântit pentru scurt timp uşa sâmbătă, plângându-se că nu au fost nici auzite, nici consultate, dar cele 45 de ţări cel mai puţin dezvoltate şi grupul de aproximativ patruzeci de mici state insulare au fost în cele din urmă convinse să nu blocheze acordul.
Acestea doreau ca o parte din ajutorul financiar să le fie rezervată în mod explicit, contrar avizului altor ţări africane şi sud-americane. În cele din urmă, acordul anticipează obiectivul de triplare a finanţării până în 2030, în esenţă fonduri publice, care vor fi canalizate prin fonduri multilaterale, acolo unde acestea sunt prioritare.
De asemenea, se aşteaptă ca o foaie de parcurs să producă un raport pentru COP30 din Belem, Brazilia, în noiembrie 2025, cu privire la modul de creştere a finanţării pentru climă. Printre altele, aceasta le va oferi o nouă oportunitate de a obţine mai mulţi bani sub formă de donaţii, în timp ce în prezent 69 % din finanţarea combaterii schimbărilor climatice constă în împrumuturi.
Absenţa unei menţiuni explicite la eliminarea treptată a combustibililor fosili
Potrivit unui negociator european, orice menţiune explicită a "tranziţiei" către renunţarea la combustibilii fosili, principala realizare a COP28 de la Dubai, a dispărut în momentul finalizării textelor principale, reflectând un "târg al diavolului" cu ţările producătoare.
Acesta apare doar în mod implicit în menţionările privind existenţa acordului adoptat anul trecut.
Dar textul, care ar fi trebuit să consolideze punerea sa în aplicare, nu a fost adoptat în cele din urmă la încheierea COP29, după o lungă luptă care l-a golit deja în mare parte de substanţă.
Una dintre priorităţile Uniunii Europene, contestată de Arabia Saudită, a fost obţinerea unei monitorizări anuale a eforturilor de renunţare la petrol, gaz şi cărbune: fără succes.
