Microplasticele au fost descoperite în apa potabilă, în alimente, în aer și chiar în sânge. Acum, oamenii de știință au descoperit că aceste particule minuscule ar putea fi capabile chiar să influențeze vremea.
Cercetătorii au raportat miercuri că au detectat microplastic în majoritatea eșantioanelor de nori prelevate din vârful unui munte din China, într-un studiu publicat în revista Environmental Science & Technology Letters a Societății Americane de Chimie.
Studiul a urmărit modul în care aceste particule au ajuns în locația finală în care au fost descoperite și s-a ajuns la concluzia că acestea ar putea juca un rol în formarea norilor.
Ce este microplasticul?
Microplasticul este format din mici bucăți de plastic care nu depășesc cinci milimetri, adică aproximativ cât o sămânță de susan.
Iar acestea sunt peste tot, potrivit lui Judith Enck, președintele Beyond Plastics, un grup care lucrează pentru a pune capăt poluării cu plastic.
"Particulele de microplastic sunt în aerul pe care îl respirăm, sunt în apa de băut, sunt în corpul nostru", a declarat Enck pentru CNN.
Acestea se formează atunci când materialele plastice mai mari se descompun, fie prin degradare chimică, fie prin uzură fizică în bucăți mai mici.
"Dacă este vorba de plastic, mai devreme sau mai târziu se va găsi microplastic", a spus Enck.
Cu cât un microplastic este mai mic, cu atât se poate deplasa mai ușor prin ciclurile de mediu - cum ar fi ciclul apei - și, în cele din urmă, ajunge în corpul uman, unde efectele sale sunt îngrijorătoare, dar încă neclare.
Majoritatea experților sunt de părere că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina impactul deplin al microplasticului asupra sănătății umane, dar studiile au arătat că există deja unele efecte negative demonstrabile în acest domeniu.
Cum ar putea afecta microplasticul vremea?
Autorii studiului au descoperit că microplasticul afectează formarea norilor, iar norii au o importanță uriașă pentru vreme.
Norii produc precipitații sub formă de ploaie, zăpadă și orice altceva între acestea. De asemenea, aceștia blochează lumina solară, iar o cantitate mai mică de radiații solare înseamnă temperaturi mai scăzute.
Pentru ca un nor să se formeze, vaporii de apă - un gaz - trebuie să se transforme în picături de apă - un lichid. Apoi, mai multe picături de apă trebuie să se unească pentru a deveni un nor.
Picăturile de apă se formează atunci când vaporii de apă interacționează cu mici particule solide din atmosferă, cum ar fi praful, cenușa sau sarea din ocean. Potrivit studiului, microplasticul poate fi adăugat acum la această listă.
Aceste particule sunt hidrofile, ceea ce înseamnă că sunt atrase de apă. Odată ce primele picături de apă se agață de microplastic și de alte particule minuscule, mai multe picături de apă sunt atrase împreună și se formează nori.
Procesul este asemănător cu modul în care o singură scânteie poate, în cele din urmă, să aprindă un întreg câmp: O particulă minusculă din atmosferă poate pune în mișcare un proces care devine ceva mult mai mare.
Potrivit autorilor studiului, trebuie finalizate cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin măsura în care microplasticul influențează formarea norilor.
Ar putea o concentrație mai mare de microplastic să ducă la mai mulți nori? O creștere a numărului de nori va duce la mai multe precipitații sau la suprafețe mai mari de condiții mai reci? Aceste întrebări rămân fără răspuns.
Cum ajunge microplasticul în atmosferă?
Particulele de microplastic sunt suficient de mici și ușoare pentru a fi ridicate de vânt și transportate în atmosferă.
Autorii studiului au găsit mostre de microplastic în aerul de deasupra Muntelui Tai din China și au dezvoltat modele computerizate pentru a recrea drumul pe care aceste particule ar fi trebuit să îl parcurgă pentru a ajunge acolo. Modelele au sugerat că fluxul de aer provenit din orașele chinezești interioare foarte populate din apropiere a reprezentat o sursă majoră de microplastic.
Acest lucru sugerează că particulele de microplastic produse la nivelul solului au fost înălțate și transportate pe distanțe mari.
În general, se găsesc mai multe particule de microplastic în orașe decât în zonele rurale, deoarece o densitate mai mare a populației duce adesea la o cerere mai mare de produse din plastic. Cu toate acestea, zonele rurale recuperează rapid decalajul în ceea ce privește producția de microplastic, potrivit lui Enck.
