Expunerea la dioxidul de azot (NO2) - un poluant emis în mare parte de traficul rutier - este legată de o putere de concentrare mai redusă la copiii cu vârste cuprinse între patru și opt ani.
Acest lucru este deosebit de pronunțat la băieți, potrivit cercetătorilor de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).
Studiul lor, publicat în revista Environment International, se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi privind impactul negativ al poluării aerului în timpul sarcinii și al copilăriei asupra dezvoltării creierului.
Când sunt copiii cei mai afectați de poluarea aerului?
Utilizând date de la peste 1.700 de femei și copiii lor din patru regiuni spaniole, cercetătorii au estimat expunerea zilnică la NO2 în timpul sarcinii și în primii șase ani de copilărie, luând în considerare adresa de domiciliu a fiecărei familii.
Alături de aceasta, ei au evaluat funcția dedicată atenției (capacitatea de a alege la ce să acorde atenție și ce să ignore) la 4-6 ani și la 6-8 ani. Precum și memoria de lucru (capacitatea de a reține temporar informații) la 6-8 ani, cu ajutorul unor teste pe calculator, notează Euronews.
Constatările arată că acei copii ce au fost expuși la niveluri mai ridicate de NO2 sunt mai susceptibili de a avea o capacitate de concentrare mai slabă la vârsta de 4-6 ani. Ei sunt cei mai sensibili la acest poluant la vârsta de 2 ani.
Citește și
Legătura dintre poluarea atmosferică și capacitatea de concentrare a continuat pentru băieții cu vârsta de 6-8 ani.
De ce sunt băieții mai afectați de poluarea aerului la această vârstă decât fetele?
Atenția este crucială pentru dezvoltarea funcțiilor executive ale creierului nostru, care controlează acțiunile, gândurile și emoțiile pentru a atinge un scop sau un obiectiv.
"Cortexul prefrontal, o parte a creierului responsabilă de funcțiile executive, se dezvoltă lent și se maturizează încă în timpul sarcinii și al copilăriei", spune Anne-Claire Binter, ultimul autor al studiului și cercetător postdoctoral la ISGlobal.
Acest lucru îl face vulnerabil la expunerea la poluarea atmosferică, care a fost asociată în studiile pe animale cu inflamația, stresul oxidativ și alterarea metabolismului energetic în creier.
"La băieți, asocierea dintre expunerea la NO2 și funcția dedicată atenției poate dura mai mult timp, deoarece creierul lor se maturizează mai lent, ceea ce i-ar putea face mai vulnerabili", explică Binter.
Interesant este faptul că un studiu anterior realizat de cercetătorii ISGlobal a constatat că fetele sunt cele mai afectate negativ de expunerea prenatală la poluant.
Sunt necesare măsuri preventive, spun cercetătorii în domeniul poluării
"Acest studiu sugerează că perioada copilăriei timpurii, până la vârsta de 2 ani, pare a fi o perioadă relevantă pentru punerea în aplicare a măsurilor preventive. Chiar și un efect mic la nivel individual de la niveluri relativ scăzute de expunere, ca în acest studiu, poate avea consecințe mari la nivelul populației. Prin urmare, expunerea la poluarea atmosferică cauzată de trafic este un factor determinant pentru sănătatea generațiilor viitoare", spune Binter.
Aceasta se adaugă la lunga listă de motive pentru decarbonizarea sistemelor noastre de transport.
Peste 1.200 de copii și adolescenți sunt uciși de poluarea aerului în Europa în fiecare an, potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu (AEM).
Deși acest număr este mic în comparație cu numărul total de decese cauzate de poluarea atmosferică - pe care experții îl estimează la 311.000 în 2020 - impactul decesului sau al bolilor cronice la începutul vieții este considerat mai mare.
