În timp ce un număr tot mai mare de cercetări s-au concentrat asupra impactului gazelor și particulelor transportate de incendiile de vegetație, s-a acordat mai puțină atenție efectului pe care acestea l-ar putea avea asupra metalelor prezente în mod natural în sol și în plante.
Transformarea cromului în toxina care poate duce la cancer
Însă căldura toridă a incendiilor poate transforma un metal, cromul, din versiunea sa benignă în particule toxice în suspensie, care pun în pericol pompierii și persoanele care locuiesc în apropiere, potrivit studiului publicat în decembrie în revista Nature Communications, citat de CNN.
"În amestecul complex de gaze și particule pe care incendiile de vegetație le elimină sub formă de fum și pe care le lasă în urmă sub formă de praf, metalele grele, cum ar fi cromul, au fost în mare parte trecute cu vederea", a declarat Scott Fendorf, coautor al studiului și profesor la Stanford Doerr School of Sustainability.
Cromul este comun în solurile din vestul Statelor Unite, Australia, Brazilia, Europa, Indonezia și Africa de Sud.
Anumite procese chimice naturale pot declanșa o transformare a metalului dintr-o formă benignă, numită crom 3, într-o substanță cancerigenă numită crom hexavalent sau crom 6.
Toxina - care a devenit celebră prin filmul "Erin Brockovich" din 2000 - poate provoca cancer, leziuni ale organelor și alte probleme de sănătate.
Vânturile puternice pot transporta particule fine de sol contaminat cu crom
După ce o cercetare anterioară, din Australia, publicată în 2019, a constatat că căldura intensă a incendiilor de pădure ar putea fi un factor declanșator al acestei transformări, oamenii de știință de la Stanford și-au propus să testeze teoria prin colectarea de probe din solurile bogate în crom din patru rezervații ecologice din North Coast Range din California, care au fost pârjolite de incendii de pădure în 2019 și 2020.
Aceștia au testat solul din zonele care au ars și din zonele care au fost cruțate, separând cele mai mici particule care aveau cea mai mare probabilitate de a se transmite în aer. În zonele bogate în crom, unde vegetația a permis ca incendiile să ardă intens și pentru o perioadă lungă de timp, cercetătorii au descoperit că nivelurile de crom toxic erau de aproximativ șapte ori mai mari decât în zonele nearse.
Chiar și după ce un incendiu a fost complet stăpânit, studiul a constatat că acele comunități locale aflate în direcția vântului ar putea fi în continuare expuse, din cauza vânturilor puternice care transportă particule fine de sol contaminat cu crom.
PM 2,5 - polunatul mic, dar periculos
Cercetarea se adaugă la dovezile din ce în ce mai numeroase privind impactul periculos al fumului incendiilor de pădure, care transportă, de asemenea, particule fine, sau PM 2,5, un poluant mic, dar periculos. Atunci când sunt inhalate, acestea pot pătrunde adânc în țesutul pulmonar și pot chiar intra în sânge.
PM 2,5 a fost asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv astm, boli de inimă, bronșită cronică și alte boli respiratorii.
Oamenii de știință spun, de asemenea, că și alte metale, cum ar fi nanoparticulele de mangan, nichel și fier, ar putea reprezenta amenințări similare, dar sunt necesare mai multe cercetări.
Incendiile de vegetație au un scop ecologic vital. Ele sporesc nutrienții solului și elimină materia în descompunere. În lipsa acestor incendii, frunzișul crescut în exces, cum ar fi ierburile și arbuștii, poate pregăti peisajul pentru incendii și mai grave.
Dar, pe măsură ce criza climatică intensifică seceta și căldura extremă, incendiile de vegetație ard mai mult timp și se extind mai mult. Un raport recent al ONU a prezis că numărul de incendii de vegetație extreme va crește cu 30% până în 2050, chiar și cu cele mai ambițioase eforturi de reducere a poluării care încălzește planeta.
