Cele mai recente studii au dezvăluit consecinţe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activităţile antropice, cu răspândirea unor boli şi cu noi moduri de transmitere pentru altele.
Această situaţie este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi ţânţarii, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, şi al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.
Un rol important în răspândirea bolilor îl reprezintă scăderea biodiversităţii. Aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare au fost analizate pentru a descoperi modul în care scăderea biodiversităţii, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor şi introducerea de noi specii afectează dezvoltarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.
Citește și
Legăturile dintre climă şi bolile infecţioase sugerează totuşi că modelarea climatică poate ajuta la anticiparea epidemiilor.
Temperaturile locale şi previziunile privind precipitaţiile sunt deja folosite pentru a prezice creşterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informaţii pe termen scurt şi nu sunt întotdeauna fiabile.
