Antena 3 CNN › Mediu › Încălzirea globală › Guvernul înființează Comitetul interministerial privind schimbările climatice. Ce atribuții va avea

Guvernul înființează Comitetul interministerial privind schimbările climatice. Ce atribuții va avea

Mia Lungu

3 minute de citit Publicat la 22:36 27 Apr 2022 Modificat la 22:36 27 Apr 2022

Sursa foto: Hepta/ Petrisor Iordan

"Se constituie Comitetul interministerial privind schimbările climatice, denumit în continuare Comitetul, organism consultativ fără personalitate juridică", potrivit Hotărârii de Guvern.

Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte. În situațiile în care prim-ministrul nu poate participa la reuniunile Comitetului, conducerea acestuia este realizată de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de vicepreședinte.

Comitetul are trei vicepreședinți, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale și ministrul mediului, apelor și pădurilor

Activitatea în cadrul Comitetului este neremunerată.

Președintele României poate participa la ședințele Comitetului la invitația prim-ministrului.

Obiectivele principale ale Comitetului interministerial privind schimbările climatice

a) analizează și propune soluții în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora;

b) analizează, monitorizează și propune politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede, care vor fi supuse anual aprobării Guvernului, în condițiile legii;

c) analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor prevăzute în Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, denumit în continuare PNIESC, cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România, în ceea ce privește contribuția țării noastre la îndeplinirea țintelor europene stabilite în domeniul energiei și climei, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 2018/1999, inclusiv în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în PNIESC;

d) analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și propune soluții pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a țintelor intermediare, în conformitate cu prevederile art. 15 al Regulamentului (UE) nr. 2018/1999;

e) analizează și monitorizează aplicarea metodologiei pentru bugetarea inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice, elaborată de către Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu Ministerul Finanțelor, conform obligațiilor asumate în Planul național de redresare și reziliență al României și acordurilor internaționale la care România este parte;

f) analizează și propune indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României, pornind de la indicatorii existenți, recunoscuți la nivel internațional, prin raportarea la cerințele Convenției cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și ale Acordului de la Paris, precum și la alte inițiative în domeniu, precum Agenda O.N.U. 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;

g) propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent pe tema schimbărilor climatice bazat pe date științifice, în linie cu studiile și recomandările Panelului Internațional pentru Schimbările Climatice, Organizației Meteorologice Mondiale și Administrației Naționale de Meteorologie și ale altor structuri relevante, de către instituțiile publice din România care elaborează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

ART. 4. – În scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 2, Comitetul exercită următoarele atribuții:

a) propune orientările strategice rezultate în urma discuțiilor și deciziilor luate în cadrul proceselor internaționale în domeniul schimbărilor climatice la care România este parte;

b) propune liniile de poziționare pe baza cărora să fie elaborate mandatele de participare ale diferitelor instituții în domeniul schimbărilor climatice pentru a fi prezentate în cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite, precum și în cadrul discuțiilor, negocierilor din cadrul altor structuri internaționale;

c) analizează oportunitatea aderării României la diferite inițiative privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice;

d) analizează și sprijină stabilirea componenței delegațiilor mixte pentru reprezentarea României în forumurile internaționale în domeniul schimbărilor climatice;

e) identifică partenerii internaționali pe tema schimbărilor climatice și instituțiile naționale care să inițieze o colaborare în scopul obținerii de expertiză din partea acestora;

f) analizează și propune soluții pentru asigurarea coerenței tuturor surselor de finanțare existente pentru finanțarea măsurilor în domeniul schimbărilor climatice;

g) analizează și propune elaborarea de studii tehnice sau de impact, interne ori externalizate;

h) propune parteneriate cu institutele de cercetare, de politici publice și universități în domeniul schimbărilor climatice;

i) identifică indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României;
j) analizează și monitorizează procesul de elaborare și implementare de către

instituțiile responsabile a politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, în baza atribuțiilor care le revin conform prevederilor actelor normative de organizare și funcționare.

×