Potrivit unui comunicat al Societății Ornitologice Române (SOR), deși nu este o plantă rară, ci are o largă distribuție în întreaga regiune de stepă a Europei, această specie de salvie a stat pur și simplu ascunsă la vedere timp de secole, fiind identificată eronat ca Salvia austriaca, o specie comună din Europa Centrală, cu care această plantă este strâns înrudită.
Salvia revelata, noua specie, are deja recunoaștere mondială, după ce cunoscuta revistă de specialitate Taxon a publicat recent articolul în care botaniștii din echipa internațională de cercetare au descris noua specie de salvie.
"Cercetătorii au numit-o Salvia revelata în latină, reflectând procesul laborios de dezvăluire a identității corecte în cazul acestui taxon criptic, iar ca nume vernacular au propus cel de jaleș pontic. Salvia revelata se distinge de Salvia austriaca (jaleșul austriac) pe baza diferențelor de morfologie florală, genetice, biologia polenizării, ecologie și distribuție", a explicat cercetătorul Universității Babeș Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca și coordonatorul echipei care a făcut această importantă descoperire, botanistul Mátis Attila.
Noua specie este legată de habitatele de stepă pontică, astfel că în România este restrânsă la pajiștile stepice din Dobrogea. Experții consideră această parte a țării un adevărat tezaur de biodiversitate, un loc în care se întâlnesc diferite regiuni biogeografice, ceea ce face ca flora și fauna să fie foarte bogate, aici fiind prezente specii mediteraneene, central-europene și asiatice.
În urmă cu șapte ani, în timpul studiilor efectuate în Rezervația Pădurea Dumbrăveni din Dobrogea, botanista Szabó Anna a observat că unele exemplare de Salvia austriaca arătau puțin diferit în Dobrogea față de cele din alte regiuni ale Europei - mai înalte, mai păroase. I-a atras atenția colegului ei, Mátis Attila asupra plantei, care, după ce a privit cu atenție structura florii, a avut o revelație.
"Nu putea fi Salvia austriaca! Acesta a fost momentul care ne-a determinat să începem cercetarea acestei plante. Această diferență structurală a scăpat mult timp atenției cercetătorilor, astfel încât această specie a putut rămâne ascunsă pentru știință atâta timp", a declarat botanistul Mátis Attila.
Primul exemplar găsit a fost depus la herbarul Grădinii Botanice "Alexandru Borza" al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
După observarea structurii și funcției diferite a florii, au început studiile ecologice, biogeografice și genetice, iar rezultatele combinate au confirmat faptul că este într-adevăr o specie necunoscută de plantă. Primul exemplar găsit a fost depus la herbarul Grădinii Botanice "Alexandru Borza" al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și desemnat ca holotip, exemplarul de referință caracteristic pentru specie.
Genul Salvia, care are aproximativ 1.000 de specii, este renumit pentru o inovație evolutivă în morfologia florală, care a permis diferitelor specii ale genului să înflorească în același loc și în același timp, fără a risca hibridizarea, o inovație care a contribuit și la o rapidă evoluție și diversificare a genului, permițând metode de polenizare foarte eficiente și diverse.
Pe baza analizei genetice, grupul internațional de cercetători a stabilit că Salvia revelata și Salvia austriaca s-au separat cel mai probabil cu aproximativ 200.000 de ani în urmă, la începutul penultimei perioade glaciare și și-au continuat evoluția divergentă în timpul interglaciațiunii Eemian.
Botanistul Mátis Attila a contribuit în ultimul deceniu cu descoperiri foarte valoroase despre flora locală, cât și la nivel mondial. În 2014, în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, împreună cu colega sa Havadtői Krisztina, a găsit primele exemplare de aerel dobrogean descris ulterior ca specie nouă pentru știință sub numele de Ferula mikraskythiana.
În același an și în aceeași rezervație naturală a identificat și o specie nouă pentru flora României, Orobanche pubescens. Aceste descoperiri, precum și descoperirea Salviei revelata au avut loc în timp ce evaluau starea de conservare a habitatelor din rezervație într-un proiect al Societății Ornitologice Române.
Tot în 2014, în Parcul Natural Munții Rodnei a redescoperit Saussurea porcii, specie subendemică considerată dispărută de peste 100 de ani din cauza pășunatului excesiv, iar anul acesta a semnalat încă o specie nouă pentru flora României, un rogoz numit Carex demissa, din Parcul Natural Apuseni.
Echipa internaționale de cercetare i-a mai cuprins pe Malkócs Tamás și Laczkó Levente, colegi de la Universitatea din Debrecen au fost responsabili de testele genetice, partea ecologică a fost coordonată de Szabó Anna de la UBB Cluj, partea morfologică de Kuhn Thomas de la UBB Cluj, Sramkó Gábor din Debrecen a contribuit la studiile în teren și a supervizat redactarea articolului, Alexandru Bădărău de la UBB Cluj a făcut cercetările biogeografice, iar Ivan Moysiyenko de la Universitatea Kherson din Ucraina a fost responsabil de munca de teren în țara sa și a colectat mostre pentru testele genetice.
