Conform unei noi analize, mai mult de 80% dintre țări nu au prezentat planurile de a respecta un acord al ONU de stopare a distrugerii ecosistemelor Pământului, deși se angajaseră să facă acest lucru înainte de summitul mondial COP16 din această lună, transmite The Guardian.
În urmă cu aproape doi ani, lumea a încheiat la Montreal, Canada, un acord unic care includea obiective de protejare a 30% din terenuri și mări pentru natură, de reformare a subvențiilor de miliarde de dolari dăunătoare mediului și de reducere a utilizării pesticidelor.
Țările s-au angajat să își prezinte planurile de îndeplinire a acordului înainte de summitul COP16 privind biodiversitatea de la Cali, Columbia, care începe luna aceasta - dar numai 25 de țări au făcut acest lucru. Celelalte 170 de țări nu au respectat termenul limită.
În istoria acordurilor ONU privind biodiversitatea, lumea nu a îndeplinit niciodată un singur obiectiv stabilit și au existat eforturi majore pentru a se asigura că acest deceniu va fi diferit.
O singură țară din pădurea tropicală amazoniană a prezentat un plan de protejare a naturii
O analiză realizată de Carbon Brief și The Guardian arată că unele dintre cele mai importante ecosisteme de pe planetă nu sunt acoperite de strategiile și planurile naționale de acțiune privind biodiversitatea (NBSAP).
Doar cinci dintre cele 17 țări megadiverse, care adăpostesc aproximativ 70% din biodiversitatea mondială, au elaborat planuri naționale de acțiune pentru biodiversitate: Australia, China, Indonezia, Malaezia și Mexic. Suriname a fost singura țară din pădurea tropicală amazoniană care a prezentat un plan, iar nicio țară din bazinul Congo nu a elaborat NBSAP-uri până la termenul limită.
Canada, Italia, Franța și Japonia au fost singurele țări din G7 care au respectat termenul limită. Regatul Unit a prezentat un document tehnic Convenției ONU privind diversitatea biologică, dar nu se așteaptă să își publice planul până la începutul anului 2025, citând schimbarea guvernului.
„Este timpul ca toate țările să se implice și să pună în acțiune un acord global istoric”
Crystal Davis, director global pentru Programul privind hrana, pământul și apa din cadrul World Resources Institute, a declarat: „Natura se confruntă cu o criză, provocată în mare parte de utilizarea pământului și a oceanelor de către omenire...la COP16, este timpul ca toate țările să se implice și să pună în acțiune un acord global istoric pentru protejarea și restaurarea naturii”.
Columbia, deși a găzduit summitul, nu a reușit nici ea să respecte termenul limită, dar a declarat că își va prezenta planul în timpul reuniunii. Brazilia, care nu a reușit să respecte termenul limită, a declarat că a formulat un plan care va dura până la mijlocul secolului și a fost amânat din cauza dimensiunii a ceea ce încearcă să realizeze. Se așteaptă ca și alte țări să prezinte PNASB în cadrul Cop16, dar nu este clar câte vor fi prezentate, a declarat ONU.
„Suntem încrezători că, până la sfârșitul anului, vor mai fi destule. Înțelegem că, atunci când acestea întârzie, țările au trebuit să obțină mai întâi finanțare. De foarte multe ori, acest lucru se datorează faptului că acestea încearcă să adopte o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta necesită timp”.
India: „Ce se poate face în Occident, nu se poate face aici”
Braulio Dias, director pentru conservarea biodiversității în cadrul Ministerului Mediului din Brazilia, care este responsabil pentru procesul NBSAP, a declarat că se așteaptă ca țara sa să publice un plan la începutul anului 2025.
„Lucrăm la un nou NBSAP care se extinde până în 2050. Brazilia este o țară imensă, cu cea mai mare pondere a biodiversității, cu o populație numeroasă și cu o guvernanță complexă”, a spus el.
Dr. V Rajagopalan, președintele grupului de lucru din India însărcinat cu revizuirea planului național pentru biodiversitate al țării, a declarat pentru Carbon Brief că obiectivele acordului global privind natura trebuie să fie adaptate contextelor locale.
„Situația noastră este diferită de cea din Occident: ceea ce se poate face acolo, nu se poate face aici”, a spus el. „De exemplu, subvențiile sunt o provocare pentru noi - la fel și pesticidele - din cauza statutului nostru agricol și a cerințelor de securitate alimentară. Dar, cu toate acestea, ne-am menținut obiectivele foarte ambițioase.”
