Terapii alternative: Alimente cu valoare terapeutică împotriva diabetului

Diabeticii sau persoanele cărora li s-a pus un diagnostic de prediabet (toleranţă alte­rată la glucoză) ştiu din proprie experienţă cât este de dificil să ţii sub control glicemia.

Există două tipuri de diabet - şi ele se numesc chiar aşa: tipul 1 şi tipul 2. Sfaturile conţinute în acest articol se adresează cu precă­dere acestuia din urmă. În dia­betul de tip 1, sistemul imunitar distruge sau afec­tează grav celulele beta din pan­creas, responsabile cu producerea insu­linei. În diabetul de tip 2, fie pan­creasul nu mai secretă cantitatea necesară de insulină, fie organismul a pierdut capacitatea de a o utiliza co­rect. În ambele cazuri, glucoza se acumulează în con­centraţii primej­dios de mari în corp (în muşchi, în depozitele de grăsime, în ficat), în loc să se transfor­me în energie, aşa cum ar fi normal. În decursul anilor, glice­mia crescută se soldează cu efecte dăunătoare în di­verse zone ale organismului, de exemplu provocând afec­ţiuni cardiovasculare, re­nale, distrugerea neuro­nilor şi pierderea vede­rii. De aceea, diabeticii sunt obli­gaţi să-şi su­pravegheze în permanenţă nivelul zahăru­lui din sânge. Dacă şi dvs. suferiţi de diabet, trebuie să aveţi mare grijă când şi ce anume mâncaţi.

Diabetul de tip 2 apare, de obicei, la o vârstă mai înaintată şi, în special, la persoanele supra­ponderale, care se complac în sedentarism. În schimb, dacă vă menţineţi greutatea corporală în limite normale, aceasta vă va ajuta să evitaţi de­clanşarea unui diabet de tip 2. În numeroase situaţii s-a putut constata chiar că o reducere apreciabilă a greutăţii poate contribui la dispariţia prediabetului.
Din fericire, printre legume, fructe şi condi­mente, se găsesc foarte multe care au o acţiune bene­fică pentru bolnavii de diabet. Totodată, le stau la dis­po­ziţie peste o sută de plante. Despre cele mai impor­tante dintre ele vom vorbi în continuare.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva diabetului


*** Fibrele alimentare

După mese, organismul nostru are în mod normal capacitatea de a păstra glicemia la un nivel ce nu depă­şeşte limitele admise. La diabetici, dimpotrivă, el înregistrează cel mai adesea o creştere. În aseme­nea situaţii, medicii vorbesc despre o "valoare maxi­mă a glicemiei postprandiale", dar dvs. vă puteţi ima­gina, mai simplu, cum glicemia urcă panta unui deal înalt. Scopul este să vă hrăniţi în aşa fel, încât can­titatea de glucoză din sânge să oscileze cât mai puţin.
Aici ne vin în ajutor fibrele. Ele determină sto­macul să reţină alimentele un timp mai îndelungat şi, de asemenea, fac ca ulterior, în intestin, nutrienţii să treacă mai lent în sânge. În plus, legumele, legumi­noasele, fructele şi produsele din făină integrală, care au un conţinut ridicat de fibre, reprezintă totodată şi surse bogate de vitamine şi minerale. Substanţele prezente în compoziţia lor combat inflamaţiile şi neu­tralizează radicalii liberi, care dau motive înte­meiate de îngrijorare bolnavilor de diabet.
O meta-analiză efectuată în anul 2004 a trecut în revistă rezultatele obţinute într-o serie întreagă de studii din domeniu, reţinând următoarele: la diabeticii care au adoptat o alimentaţie bogată în fibre şi mo­derată în ceea ce priveşte ponderea carbohidraţilor, s-a constatat o scădere cu 21% a glicemiei postpran­diale, cu 7% a colesterolului total şi cu 8% a coleste­rolului "rău" LDL. La persoanele care au con­sumat alimente bogate atât în carbohidraţi, cât şi în fibre, nivelul glicemiei (măsurat pe stomacul gol, dar şi du­pă mese) a coborât cu 14 %. O îmbunătăţire evi­den­tă s-a observat şi la testul pentru glicohemo­glo­bină (sau hemoglobina glicozi­lată), care permite monito­rizarea nivelului de glucoză din organism pe termen lung. Autorii respectivei sinteze recomandă un aport zilnic de fibre de 25 până la 50 de grame. Nu vă te­meţi, nu va fi nevoie să tot ames­tecaţi tărâţe sau pudră de psyllium în băuturile dvs. de peste zi.

Citiţi mai multe pe formula-as.ro