România este pe primul loc în Europa la risipa alimentară. Sfaturi ca să nu mai aruncăm mâncarea la gunoi

România ocupă primul loc în Europa în topul risipei alimentare. 85% dintre noi merg zilnic la cumpărături, iar cel puţin un sfert dintre alimentele luate ajung câteva zile mai târziu la gunoi. Şi restaurantele aruncă zilnic cantităţi uriaşe de mâncare. Specialiştii vin cu o serie de sfaturi simple care ne pot aduce şi economii substanţiale. 

La nivel european, an de an, ajung la coşul de gunoi 88 de milioane de tone de deşeuri alimentare, dintre care 2,5 milioane de tone sunt produse de ţara noastră. 

România, pe primul loc în topul risipei alimentare

Un român aruncă la gunoi 130 de kilograme de alimente pe an. Iar cele mai mari cantităţi sunt aruncate după sărbători.

„Am cumpărat de toate, dar am și aruncat din toate

Reporter: Procentual, cam cât a ajuns la coșul de gunoi? 

40%. Destul de mult, ”, a recunoscut o femeie, în timp ce se afla la cumpărături. 

„Foarte mult am aruncat extraordinar de mult și având în vedere că e și un păcat foarte mare ca să arunci mâncarea, ne-am gândit că de data asta facem mai puțin”, a adăugat o altă femeie. 

„Risipa alimentară în România este de 6.000 de tone de alimente care ar fi bune de consum. Ministerul Agriculturii ne spune că 49% din această risipă alimentară se petrece în gospodării, adică la noi acasă”, a spus Gabriela Vereș – președintele băncii pentru alimente Bihor. 

Românii însă nu reușesc să reziste în fața rafturilor magazinelor pline până la refuz cu fel de fel de produse. 

„Magazinele sunt tentante, de sărbători trebuie sa fie masa plină. Creierul caută placerea și uita neplăcerea, anul viitor nu mai fac, dar uitam și o luam de la capăt. E ideea asta că de sărbători trebuie să fie masa plină și atunci noi avem idea setată și nici nu ne mai gândim să prelucrăm și să vedem dacă chiar e necesară atâta mâncare”, a spus psihologul Roxana Filip-Igna.

Și în restaurantele cu mese tip bufet suedez, cantitatile de alimentele aruncate cresc în această perioadă. 

„În general, în restaurant e pierderile sunt undeva între 8 și 15 la sută”, a spus Dumitru Fechete, directorul unui complex hotelier. 

Cum putem preveni risipa alimentară

Există, totuși, câteva măsuri simple pe care le putem aplica pentru a reduce risipa alimentară. Nu tot ce nu mâncăm trebuie să ajungă la coșul de gunoi. De pildă, sunt preparate care pot fi reinventate și mâncate mai târziu. 

„Noi cam 80% o să refacem totul. Vă dau un exemplu: aici avem un cârnăcior de porc pe care după prânz, pentru cină, o să-l gătim la cuptor și o să-l băgăm într-o tocană de porc. Aici avem niște crenvuști tot de porc, pe care la fel o să îi refolosim. O să-i facem hotdog. Ajungem la legumele care sunt proaspete, tăiate de astăzi și atunci am zis că exact așa cum sunt, le facem o supă cremă”, a explicat bucătarul Lucian Fâșie. 

Iar acasă, risipa poate fi prevenită chiar de dinainte de a cumpăra prea mult, se arată în ghidul publicat de Organizația pentru Hrană și Agricultură. De pildă, ați  putea ține un jurnal al pierderilor alimentare timp de o săptămână pentru a evalua cantitatea de alimente pe care o risipiți și a afla motivele risipei. La finalul săptămânii, vedeți ce fel de alimente se risipesc, când și unde și pe viitor evitați să mai repetați greșeala. 

La magazin, încercați să faceți cumpărături cu chibzuință: planificați-vă mesele pe o săptămână, faceți o listă de cumpărături și cumpărați doar ce aveți nevoie, nu vă feriți de alimente cu forme „ciudate”, cumpărați de la producătorii locali și verificați întotdeauna data de pe ambalaj. 

Odată ajunși acasă cu produsele, învățați să citiți corect eticheta. Alimentele ar putea să mai fie sigure pentru consum după data indicată în „a se consuma de preferință înainte de”, în timp ce data indicată în „A se consuma până la” indică data după care produsul nu mai
este sigur pentru consum. De asemenea, este important și să depozitați alimentele în frigider sau în cămară inteligent, ca să puteți bucura cât mai mult de ele. 

De asemenea, înainte de a fugi cu hrana spre coșul de gunoi, dacă încă este în termen și ambalajul este nedesfăcut, încercați să o donați către persoane care au nevoie. 

România nu doar că este pe primul loc în topul risipei de alimente în Europa, dar 15% din mâncarea care ajunge la groapa de gunoi este nedesfacută.