Aceste studii demonstrează că râsul chiar este o chestiune de viaţă și de moarte, scrie Le Nouvel Observateur.
British Medical Journal publică anual o ediţie de sărbători menită să înveselească comunitatea biomedicală. Anul acesta, revista a propus un articol care în mod sigur va binedispune cititorii.
Autorii disecă, ironic, studiile din ultimii 50 de ani care analizează impactul râsului asupra sănătăţii. Se spune adesea că râsul este bun pentru sănătate, dar acest spasm NU are doar consecinţe pozitive asupra organismului uman.
Printre cele 785 de studii analizate de Robin Ferner şi Jeffrey Aronson mai mult de o sută dintre acestea atenţionează în legătură cu numeroasele riscuri pe care le presupune o criză de râs.
Incontenenţă, cataplexie, aritmie cardiacă, criză de astm şi pneumothorax sunt referinţele principale.
"Râsul poate provoca dureri de cap, la fel ca alte lucruri foarte plăcute precum îngheţata, ciocolata sau sexul", afirmă autorii studiului.
S-au cunoscut deja cazuri când râsul a accentuat o hernie sau a declanșat sindromul Boerhaave (perforare spontană a esofagului). Mai rău, expresia "a râde până la dislocarea mandibulei" nu ar fi o simplă imaginaţie.
Un râs nebun poate provoca o sincopă, explicată de cercetători ca o reacţie reflexă datorată majorării presiunii în torace. Unii oameni ar putea chiar muri de râs dacă acesta declanşează un accident cardiovascular.
Ferner asigură că "în cele mai multe cazuri nu există pericol, comparativ cu alte activităţi umane".
Robin Ferner şi Jeffrey Aronson, coautori ai acestui articol, asigură că râsul face mai mult bine decât rău. El reduce anxietatea, furia și depresia. A te amuza de o glumă bună poate reduce tensiunea (psihologică şi cardiovasculară), poate crește toleranţa la durere, poate diminua riscul de infarct miocardic şi poate îmbunătăţi activitatea plămânilor.
În plus, râsul poate ajuta la menţinerea siluetei: un sfert de oră de amuzament înseamnă pierderea a 40 de calorii.