Într-o zi obișnuită, vizitatorii parcului „Meadowdale Beach” din orașul Edmonds (statul Washington, SUA) au urmărit o priveliște neobișnuită: un grup de oameni îmbrăcați în uniformă se plimbau fără grabă pe aleile parcului, împingând un pat spitalicesc, pe care stătea întins un bărbat vârstnic și palid. Tinerii în uniformă erau pompierii locali, iar bunicul — pacientul unui azil local. Numele lui era Ed. El se afla în pragul morții, potrivit Perfect Media.
Ed a lucrat mulți ani ca pădurar și își petrecea tot timpul în aer liber. Însă de când a început să sufere de o boală incurabilă, care l-a imobilizat într-un pat de azil, bărbatul nu a mai putut ieși afară. Simțind apropierea sfârșitului, Ed i-a povestit lui Curt Huber, pastorul de la azil, că visul lui cel mai mare este să mai vadă o dată pădurea. Pentru ultima dată.
Și pastorul a hotărât să îndeplinească ultima dorință a muribundului. Ajutat de angajații azilului și de echipa locală de pompieri, el a organizat pentru Ed o ultimă plimbare prin pădure.
Patul era împins lent pe aleile parcului, iar Ed, vărsând lacrimi de fericire, putea inspira mirosul pământului și al verdeții. Uneori el îi ruga să se oprească ca să se atingă de un copac, de frunze. Ca să-l încurajeze, tinerii pompieri vorbeau permanent cu el și îl mângâiau delicat pe față.
La scurt timp de la ultima sa plimbare vârstnicul a adormit pentru totdeauna.
