Țara Făgărașului oferă toate atuurile pentru o vacanță de vis, în România. Regiunea este ofertantă în privința obiceiurilor și tradițiilor păstrate peste sute de ani și a produselor tradiționale. Este o destinație ideală pentru deconectare, departe de agitația cotidiană. Este și o destinație a experiențelor noi. Transfăgărășanul este cunoscut de aproape toată lumea, dar în această zonă sunt și monumente istorice excepționale, precum Cetatea Făgărașului sau Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus. Natura și cultura își dau mâna în această nouă destinație de vacanță, unde turismul rural se dezvoltă tot mai mult, redescoperindu-și potențialul.
Printre cele mai vizitate obiective este Mănăstirea Șinca Veche, săpată în piatră. De fapt, nu se poate preciza clar cum s-au format stâncile de la Șinca Veche și nici cât este săpat de călugării care s-au adăpostit aici în mai multe perioade ale istoriei, dar tocmai misterul în care este învăluită o face atractivă nu doar pentru pelerini, ci și pentru turiștii curioși.
Un alt important punct de artacție al destinației este Cetatea Făgărașului a primit 65.000 de turiști în 2020, în pofida pandemiei. În 2019, primise 160.000 de vizitatori. Momentul de intrare în centrul atenției pentru Cetatea Făgărașului a fost poziționarea, în 2014, pe locul 2 al celor mai frumoase castele din lume, realizat de către publicația americană `Huffington Post”. Până atunci, cetatea era vizitată de mai puțin de 20.000 de turiști anual. În ultimul an auînceput lucrări de restaurare și a fost extinsă aria vizitabilă a cetății. Restaurarea se va finaliza cel mai târziu la începutul anului viitor.
Drumeții, biking și „bear watching”
Cei care aleg o excursie sau o vacanță în zona Făgărașului se pot bucura de plimbări în natură, în căruțe trase de cai, turism de aventură sau acces la piscine și SPA. Sunt deja și multe oportunități de organizare de teambuilding și trasee amenazate pentru cilism montan. Luna mai aduce, în Făgăraș, un fenomen natural excepțional: Poiana Narciselor, cu mii de flori crescute natural pe un platou semialpin, într-o zonă aproape sălbatică.
În ultimii ani au fost inaugurate mai multe pensiuni și structuri de cazare. Un exemplu de succes îl constuie Hanul Brâncovenesc, intrat în circuit în acest an, având ca specific... experiența artistocratică a Brâncovenilor. Un rol foarte important pentru crearea și promovarea brandului Țara Făgărașului l-a avut și îl are în continuare Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Făgărașului, care și-a propus să creeze o destinație de sine stătătoare.
Țara Făgărașului concentrează în același areal aproape toate formele de relief din România: munții cei mai înalți ai României, un râu important care traversează țara Făgărașului (Olt), până la limita Podișului Hârtibaciului, cu experiente diferite și culturi diferite. Aici găsim biserici fortificate săsești, dar și sate autentice românești. Fiecare comunitate are lucruri de arătat, obiective, monumente istorice și toate adunate pot oferi nu doar o simplă vacanță în Țara Făgărașului, ci o experiență unică.
În Munții Făgăraș, drumețiile și biking-ul sunt atracțiile momentului, iar în zona de deal se face turism rural și sunt foarte multe posibilități de a petrece timpul liber în natură, în pădurile seculare de stejar și fag. Ca o curiozitate, aici se află și cele mai mari familii de castor din Europa. Iar pădurarii au mai venit cu o noutate: „bear watching” (observarea de aproape a urșilor), o nouă aventură insprată din „bird watching” (observarea păsărilor), practicată mai ales în Delta Dunării.
Obicetive turistice puțin cunoscute
Mai puțin cunoscută pentru cei care obișnuiesc să viziteze lăcașe de cult este Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus, o mănăstire de călugări construită pe locul unde s-a ridicat, inițial, o biserică de lemn cu dublu hram: Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii, la 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Mai târziu, între anii 1696 și 1707, s-a ridicat aici o biserică de piatră, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare datează din anul 1766, fiind realizate de „zugravii” (termen arhaic pentru pictorii populari) Ionașcu și Pană.
În anul 1785, mănăstirea a fost dărâmată cu tunul, de generalul habsburg Preiss, într-o perioadă foarte tensionată și sângeroasă a Ardealului, când creștinii ortodocși erau prigoniți. Restaurarea bisericii a fost începută în anul 1926, de Mitropolitul Nicolae Bălan, noua ctitorie fiind sfințită în anul 1946, în timpul regelui Mihai I, al cărui portret îl este pictat în interiorul bisericii, el fiind al doilea ctitor al mănăstirii. În primii ani ai regimului comunist, portretul regelui a fost acoperit cu un strat de var, dar a fost curățat, după 1990, fiind din nou vizibil astăzi.