Mierea de Luncavița și vinul de Măcin, combinația perfectă din nordul Dobrogei

Luncavița este o zonă a apicultorilor, unde se poate găsi și cea mai bună miere. Teii de aici sunt preferați de foarte mulți crescători de albine. Există și o sărbătoare a Teilor care se organizează în fiecare an, în prima duminică de după Sfinții Apostoli Petru și Pavel, în jurul datei de 1 iulie, când se încheie oficial sezonul melifer și se adună atât de dulcea recoltă a mierii prețioșilor arbori cu flori parfumate și frunze în formă de inimă.

Peste 5.000 de hectare de păduri au adus la Luncavița stupine din toate zonele țării. Sărbătoarea Teilor este veche, dar a fost interzisă în anii ’70, fiind o întrunire de prea mare amploare, care speria atunci autoritățile. Obiceiul a fost reluat în anul 2001 și are chiar un imn propriu, „Geamparaua Teilor” compus de Puiu Spiru, rapsodul local din perioada interbelică, ce a devenit faimos pentru celebra melodie „La Chilia-n Port”. Luncavița a devenit celebră și după ce aici au început să se organizeze întruniri ale motocicliștilor și ale bicicliștilor, dar și concerte rock.

‹ ›

Vinurile de Măcin au contribuit la diversificarea ofertelor pentru turiștii care până acum câțiva ani nu ajungeau în zona continentață, preferând exclusiv Delta Dunării. Crama de la Măcin, foarte aproape de Luncavița, atrage sute de vizitatori și degustători în fiecare săptămână, mai ales în lunile septembrie şi occtombrie, când se poate observa întregul proces tehnologic. Se fac și degustări de must proaspăt, pe care vizitatorii îl pot vedea chiar când este făcut. Proprietarii cramei Măcin spun că toți sunt atrași de faptul că pot vedea cum vinul se face din struguri, şi nu din pastile, văzând cu ochii lor întregul proces tehnologic, de la cântărire, desciorchinare, până la mustul din cană.

Aici, campania degustărilor de toamnă durează în jur de o lună şi jumătate, de la sfârşitul lunii august, până în luna octombrie. Se poate ajunge la o astfel de degustare și prin excursiile organizate de mai multe agenţii de turism care fac circuite în nordul Dobrogei, atât pentru români, cât şi pentru străini. De obicei, crama este luată cu asalt de autocarele care aduc sute de vizitatori în fiecare zi. Toamna, unii vizitatori ai cramelor participă și la culesul viei şi la pregătirea mustului, ducând mai departe o tradiție milenară.

Obiceiurile comunităților multiculturale

În Dobrogea de Nord au reînviat și tradiţiile milenare, iar vizitatorii zonei se pot bucura de cultura populară autentică. Oameni cu adevărat curajoşi au reuşit să readucă la viaţă obiceiuri care altfel s-ar fi pierdut, în mai multe zone din Parcul Naţional Munţii Măcinului. Caloianul, portul popular autentic şi dansurile tradiţionale din nordul Dobrogei au mari şanse să devină atracţii pentru vizitatorii români şi străini, ca şi bucătăria tradiţională a tuturor comunităţilor etnice.

Grupurile de tineri din localităţi precum Cerna, Luncaviţa, Greci, Izvoarele, Măcin, Jijila sau alte comune din zona Munţii Măcinului au studiat obiceiurile comunităţilor din care provin şi le-au readus la lumină. Costumele tradiţionale şi dansurile meglenoromânilor de la Cerna au devenit deja simbolice pentru evenimentele care promovează turismul în Dobrogea. La fel şi coroniţele de flori cu panglici colorate ale comunităţilor ucrainenilor şi dansurile lor tradiţionale.