Istoria medievală a Transilvaniei începe la Feldioara

Sașii o numesc Marienburg sau Cetatea Sfintei Maria, devenită Cetatea Feldioara. Este situată foarte aproape de orașul Brașov, fiind unul dintre popasurile care se fac, în ultimii ani, în circuitele culturale din această zonă. După reabilitarea cetăților Râșnov și Rupea, Feldioara a completat frumosul circuit al obiectivelor medievale din Transilvania, din 2018. aici se organizează evenimente, atât bisericești, cât și laice, în colaborare cu biserica medievală fortificată din vecinătate, iar concertele de la cetate au început să atragă mai ales sașii din județul Brașov.

Biserica fortificată de la Feldioara este și una dintre cele în care se mai cântă la orgă, singura rămasă în această zonă, după ce s-a prăbușit cea de la Rotbav. Cu aceste puncte de atracție, Feldioara a renăscut, după mult timp de absență din preferințele turiștilor, iar în viitorul apropiat poate deveni la fel de cunoscută și căutată ca și celelalte cetăți transilvane.

Cetatea Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania - Țara Bârsei. Până în anul 2012 a fost doar o ruină, dar a fost restaurată în totalitate, în perioada anilor 2012 - 2017. Denumirea în maghiară a localității este „Föld-Vár”, cu semnificația de „cetate de pământ”, iar în germană, Marienburg, adică „Cetatea Mariei”, Fecioara Maria fiind patroana Ordinului cavalerilor teutoni.

Cetatea a fost distrusă în anul 1430, de turci, dar și de Vlad Țepeș, în campania din 1457, locuitorii refăcând-o în același an. Zidul de incintă din partea de sud a fost probabil distrus după bătălia de la Feldioara de oștile lui Petru Rareș prin vornicul Nicoară Grozav. Pe zidăria turnului dinspre nord există scrijelit anul 1657, dar nu se știe dacă inscripția este datorată construirii turnului sau a unei renovări. Proiectul de restaurare a început în anul 2012 și s-au restaurat toate zidurile de incintă, toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum și zidul Zwinger de protecție.

Toate fortificațiile inițiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime. Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei și ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri și s-a amenajat o zonă de „belvedere” asupra Țării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. Din cauza faptului că forma cetății nu a fost cunoscută în totalitate, s-au reconstruit doar zidurile și turnurile despre care au rămas informații de natură istorică.

Istoria Medievală a Feldioarei a început în jurul anului 1150, dar nu aici, în Cetate, ci în apropierea Bisericii Evanghelice. Acolo s-a așezat prima dată o comunitate de oaspeți germani, iar ei au pus bazele Feldioarei. Astfel, Marienburg este cea mai veche așezare înființată de coloniști în Țara Bârsei. Dar Feldioara a intrat în istorie mai târziu, în anul 1211, atunci când a fost donată Cavalerilor Teutoni, cei care au primit Țara Bârsei și și-au fixat reședința aici.

De la ei moștenim numele german al Feldioarei – Marienburg. Acest eveniment, care pentru contemporanii lui nu a avut o foarte mare importanță, a pus, de fapt, Feldioara, pe scara istoriei europene. Feldioara, are, așadar, din naștere, o vocație cel puțin națională, europeană, chiar internațională, pentru că, oricine este interesat de istoria medievală a Europei nu poate ocoli subiectul cavalerilor teutoni și nu poate ocoli Feldioara.

Toate informațiile despre istoria acestor locuri există la actualul Centru de Informare Turistică Feldioara, iar în interiorul cetății se pot admira colecții permanente și temporare de obiecte din această zonă. Camerele care găsduiesc astăzi expozițiile au fost dotate cu obiecte donate de sașii din comunitate, iar altele au fost create de meșteri, în conformitate cu cele originale, specifice zonei.