Povestea fascinantă a Domeniului Regal Peleș a-nceput în anul 1866, când Principele Carol I, ales domn al României, a făcut prima vizită la Sinaia, în luna august a acelui an. A fost atât de încântat de frumusețea micului sat de munte de la avea vreme, cunoscut ca Podul Neagului, încât a hotărât construirea unui castel în acest loc retras și pitoresc, la Piatra Arsă. În 1872 a cumpărat terenul de 1.000 de pogoane pe care astăzi se află Domeniul Peleș, iar lucrările au început în 1873, sub coordonarea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. Mai întâi s-au făcut lucrările de amenajare a parcului, au fost reorganizate cursurile subterane de apă și au fost stopate alunecările de teren.
Peleșul este fascinant și pentru tehnologia folosită cu peste un secol în urmă. Poate fi considerat una dintre primele clădiri „smart” sau „verzi” din lume, care folosesc legile naturale pentru aerisire sau încălzire. Astăzi, aceste soluții tehnice sunt considerate invenții de ultim moment, însă Peleșul ne arată că arhitecții le cunoșteau și le foloseau cu mult timp în urmă. Încălzirea centralizată a Peleșului se făcea prin fierberea apei la subsol, în cazane.
Aburul rezultat din fierbere urca în calorifere și în niște elemenți de mari dimensiuni, montați în subsol. „În subsolul castelului sunt 13 tuneluri dispuse razant. Pe acolo intră aerul din exterior, în mod natural. Trecând prin aceste tuneluri se ridică aerul care iese din gurile de aer cald din pardosele și în lambriuri. Este încălzire prin inducție. Nu se vede niciun calorifer din castel. Toate sunt protejate de măști, în primul rând pentru aspect, dar și pentru că erau foarte fierbinți. De asemenea, aici existau toaletele cu bazin de semiînâlțime, din 1883, lucrate în Germania. Brevetul acestor toalete este din 1886, când ar fi fost inventate de Thomas Crapper, în Marea Britanie. Totuși, tehnologia era folosită deja în 1883, iar dovada o aduce castelul Peleș”, explică unul dintre ghizii castelului, Costin Dumitru.
› Vezi galeria foto ‹
Puțini știu că Peleșul are, încă de la început, și un aspirator mural central pentru praf, aceasta fiind încă o invenție remarcabilă a tehnologiei din 1883, când a avut loc prima inaugurare. Cele mai valoroase elemente sunt decorațiunile sculptate în peste 40 de esențe diferite de lemn. „Foarte scump este furnirul de rădăcină de nuc, dar și lemnul de piper sau cel de vanilie. De asemenea, lemnul de tec, un lemn foarte dur, se regăsește într-unul dintre saloanele castelului. Povestea spune că ar fi lucrat trei generații de artiști, timp de 100 de ani, la realizarea obiectelor mobilierului din lemn de tec”, mai spune ghidul. Peleșul a fost dotat și cu lift electric pentru persoane, din 1903, când deja exista un lift pentru mâncare. Tot în castel, în Sala Maură, putem admira și un superb covor persan care face lumină în percepția românilor legată de acest tip de covoare. Covoarele persane erau lucrate din mătase și nu erau groase, ci foarte subțiri. Cele groase sunt covoarele turcești sau covoarele din smirna.
Cel mai valoros apartament al castelului este cel Imperial, destinat oaspeților, care a valorat 12 milioane de dolari în momentul realizării lui. „Cele mai valoroase piese sunt obiectele de mobilier cu intarrsie din rădăcină de nuc. Pielea care îmbracă interiorul are 500 de ani, toate covoarele au fost lucrate la Viena. Aici au locuit mai multe personalități ale Europei, printre care Prințesa Sisi a Austriei, Ferdinand I, regele Bulgariei, Wilhelm al II-lea al Germaniei, Feldmareșalul Mackensen și mulți alții”, povestește ghidul.
Întregul ansamblu este fascinant
Pe domeniul Peleș sunt trei castele principale – Peleș, Pelișor și Foișor – dar și alte clădiri foarte valoroase pentru patrimoniul cultural. Căsuța Poartă, aflată la intrarea pe domeniu, restaurată astăzi, Casa arhitectului Karel Liman, care și-a petrecut întreaga viață construind Peleșul și Pelișorul. De asemenea, există ansamblul de la Vulpărie, un complex turistic mai vechi de 100 de ani, care face parte din patrimoniul netural al Domeniului Regal Sinaia.
Felul în care s-au folosit inclusiv elementele naturale pentru încălzirea castelului sunt aproape similare cu cele ale clădirilor „verzi” de astăzi. Nu doar arhitectura deosebită sau valoarea castelului sunt foarte importante pentru această bijuterie a patrimoniului cultural românesc. Elementele de noutate pe care le-au adus arhitecții i-au ridicat valoarea încă de la început. Tezaurul natural al domeniului Peleș este aproape la fel de important ca cel construit. Peisagiști renumiți au contribuit la frumusețea locului, în perioada construirii castelului, prin plantarea unor arbori monumentali.
Castelul Pelișor, situat în imediata apropiere a Castelului Peleș, este de dimensiuni mai mici, fiind ridicat între anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman. Mobilierul și decorațiunile sunt opera artistului vienez Bernhard Ludwig. Castelul a devenit, începând din anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori ai României. Regele Carol I a dorit ca această bijuterie arhitecturală să fie reședința principilor moștenitori Ferdinand și Maria. Castelul are doar 99 de încăperi, față de Peleș, care are 160.
Domeniul Peleș include aproape 7 kilometri de alei pietruite pe care se putea merge și cu trăsura sau cu sania, dar care urmează să fie redate circuitului turistic. În zona în care sunt amplasate tunurile capturate de la otomani, în Războiul de Independență, se află câteva exemplare istorice de alun turcesc. În vecinătatea castelului există și un chiparos foarte valoros, care provine din America de Nord, de pe Coasta de Vest. La fosta Vulpărie (crescătoria de vulpi argintii a Domeniului Regal) clădirile urmează să fie restaurate, iar aici se va creaun centru multicultural pentru a facilita cunoașterea frumuseților Domeniului Peleș.
