Actriţa Blake Lively îl acuză pe regizorul Justin Baldoni de comportament abuziv în timpul filmărilor pentru It Ends with Us
Publicat acum 7 ore si 43 minute
Cunoscută şi drept Gala Premiilor Oscar, această sărbătoare a filmului, ce a debutat în 1929, vine în acest an cu o schimbare importantă: Academia a decis să mărească, pentru prima oară din 1943, numărul nominalizărilor la categoria "Cel mai bun film" şi să schimbe modalitatea în care acesta este votat. Cei aproape 6.000 de membri ai Academiei vor nota cele mai bune zece filme prezentate în 2009 pe o scară de la 1 (cel mai bun) la 10 (cel mai slab), ivindu-se astfel posibilitatea ca filme controversate sau mediatizate în mod exagerat, până la saturaţie, să nu obţină statueta de aur. De exemplu, Inglourious Basterds, respectiv Avatar vor primi mai multe locuri "unu" decât multe dintre filmele nominalizate, dar ar putea primi la fel de multe locuri 10 şi să cadă astfel în clasamentul final, în comparaţie cu "The Hurt Locker", un film ce ar putea fi notat de mulţi cu al doilea cel mai bun calificativ.
Avatar vs The Hurt Locker: un război conjugal
Cu siguranţă surprizele nu vor întârzia să apară la Kodak Theatre, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în anii trecuţi, însă acum vom vorbi despre favoriţi. Iar marea întrebare de la Premiile Oscar de anul acesta este dacă Avatar va pierde duelul cu The Hurt Locker, un duel nu doar cinematografic, ci şi politic, dar mai ales personal între regizorii acestor două filme, cândva soţ şi soţie: James Cameron şi Kathryn Bigelow.
"The Hurt Locker" şi "Avatar" şi-au împărţit cam toate premiile importante în acest sezon şi se află la egalitate pe lista nominalizărilor la Oscar, cu câte nouă fiecare. Dacă "Avatar" a câştigat o luptă importantă pentru "Globurile de Aur", "The Hurt Locker" a fost cu siguranţă pe placul criticilor, regizorilor, scenariştilor şi producătorilor. Dar cu câteva zile înainte de Oscaruri a început decredibilizarea acestui film, lansat încă din iunie 2009 pe piaţa cinematografică.
Criticii au lăudat "The Hurt Locker" pentru modul autentic şi dramatic în care redă activitatea unei echipe de pirotehnişti americani în Irak. Dar atunci când filmul se îndrepta spre statutul de favorit în vederea premiilor Oscar, mai mulţi soldaţi activi şi veterani au ieşit în faţă şi au condamnat exagerarea de tip hollywoodian. Aceştia s-au declarat deranjaţi de descrierea soldaţilor drept nişte rebeli aşa cum este James, un pirotehnist mereu în căutare de adrenalină, care îşi pune viaţa lui, dar şi a echipei, în pericol. "Este un film bun de acţiune dacă habar nu ai nimic despre cum se dezamorsează o bombă sau despre cum e în armată. Prea mult John Wayne şi chestii de cowboy în filmul ăsta. Este prea puţin bazat pe realitate. Mă bucur că au încercat să arate oamenilor ceea ce face noi, dar ar fi trebuit să o facă altfel. Interesul meu este să asigur integritatea mea şi a colegilor mei", a declarat un lider de echipă aflat în provincia Maysan, din sud-estul Irakului.
"David", dacă ne raportăm la buget, a primit şi o lovitură internă în lupta cu "Goliat"-ul Na'vi, unul dintre producători, Nicolas Chartier, fiind taxat public pentru faptul că a încercat să îi convingă pe membrii Academiei, prin repetate mesaje electronice, să voteze "The Hurt Locker" drept câştigător şi arunce "filmul de 500 de milioane de dolari" pe locul 10. Dacă ar câştiga, "The Hurt Locker" ar deveni, conform unor specialişti, filmul cu cele mai mici încasări din istoria Premiilor Academiei care reuşeşte acest lucru. Iar Kathryn Bigelow prima femeie regizor laureată.
Vor triumfa efectele peste defecte?
De partea cealaltă, "Avatar" ar deveni filmul cel mai scump şi cu cele mai mari venituri, precum şi primul SF care ar pleca acasă cu Oscar. Ar fi poate o nedreptate, însă nu ar fi prima.
Dacă "The Hurt Locker" este o poveste menită să arate lumii (mai degrabă americanilor) cât de oropsiţi sunt soldaţii SUA în Irak, prin ce dificultăţi trec pentru a-şi îndeplini misiunile şi cum localnicii pun mai mereu ceva la cale, James Cameron a vrut să predea oamenilor două lecţii cu ajutorul filmului "Avatar": războaiele din Irak/Afghanistan sunt inechitabile şi pot duce la dezastru, iar lumea trebuie să fie mult mai apropiată de natură. Cu un scenariu slăbuţ şi foarte comun - băiatul pleacă într-o misiune secretă, băiatul se îndrăgosteşte de o fată, fata află de misiunea secretă şi se simte înşelată, băiatul salvează situaţia - şi cu actori serbezi, Avatar excelează doar la capitolul imagine şi tehnologie. Este o revoluţie vizuală cu stereotipuri clasice de la Hollywood, din care nu lipseşte scena amoroasă şi o replică ce are sentimentalismul "Eu Tarzan, tu Jane": "Ştii Jake. Suntem împerecheaţi pe viaţă".
Povestea din "Avatar" se desfăşoară în 2154, când omenirea este pe cale de dispariţie din cauză că resursele de energie au fost risipite. Locuitorii, militari americani, călătoresc spre o planetă îndepărtată numită Pandora de unde speră să extragă un minereu valoros, Unobtanium. Petrol să îi zicem. În calea americanilor stă o naţiune, o rasă, de "maimuţe albastre", de "sălbatici", care se luptă contra tehnologiilor avansate ale SUA cu săgeţi şi care doar prin determinare, sacrificiu şi cu ajutorul naturii reuşesc să oprească invazia. "Aş spune că diplomaţia a eşuat" este fraza cheie rostită de conducătorul armatei înainte de a pleca la război, care ne aduce aminte rapid de discursul lui George W. Bush împotriva teroriştilor, ca urmare a evenimentelor de la 11 septembrie.
Conform criticilor, una din marile nedreptăţi din istoria Oscarurilor a fost victoria filmului "Dansând cu lupii" în 1990, în faţa celui regizat de Martin Scorsese: "Goodfellas" (Băieţi buni). Iar acum întrebarea pe care aceiaşi critici o ridică este: "De ce să câştige şi varianta 3D a producţiei lui Kevin Costner un Oscar, douăzeci de ani mai târziu?" Un răspuns simplu ar fi: pentru că este un film revoluţionar pentru industria cinematografică şi viitorul filmelor 3D. Dacă efectele speciale vor învinge celelalte defecte, rămâne să aflăm duminică.
În planul secund
Varianta futuristă a apartheid-ului prezentată în "District 9" şi povestea cutremurătoare a tinerei Precious, din filmul cu acelaşi nume, sunt două creaţii dramatice de excepţie, însă duritatea lor nu este pe placul tuturor şi acest lucru le îndepărtează de marele premiu. Cu siguranţă însă unul dintre cele două filme poate produce surpriza la categoria "Cel mai bun scenariu adaptat", unde favorit pare a fi "Up in the Air".
În "Up in the Air", George Clooney joacă rolul unui important "agent de concedieri", a cărui viaţă izolată se rezumă la cei 16 milioane de kilometri parcurşi cu avionul şi la discursurile motivaţionale şi filozofice către persoanele disponibilizate. Clooney excelează în portretizarea personajului său cinic şi nepăsător, punându-şi farmecul în valoare cu fiecare replică. Acest lucru s-ar putea însă să nu fie suficient pentru a-l învinge pe Jeff Bridges (Crazy Heart) în cursa pentru "cel mai bun actor în rol principal".
Premiul pentru rolul secundar este poate cel mai uşor de acordat. Matt Damon este liderul din teren al Africii de Sud în "Invictus", însă rolul său ca şi actor este mult prea secundar pentru a-l propulsa pe prima poziţie în topul preferinţelor. Câştigător va fi mai mult ca sigur Christoph Waltz, pentru interpretarea calmă a "Vânătorului de evrei" ce vorbeşte patru limbi în "Inglourious Basterds". Şi în cazul actriţelor premiul pentru rolul secundar este rezervat, Mo'Nique având o prestaţie elocventă în rolul mamei abuzive şi victimizate din "Precious".
Premiul pentru "Cea mai bună actriţă în rol principal" va fi disputat de Meryl Streep, pentru "Julie şi Julia", şi Sandra Bullock, mama adoptivă în filmul "The Blind Side" a deja celebrului jucător de fotbal american Mike Oher. O cursă foarte strânsă între o fostă "Miss agent secret", obişnuită mai mult cu comediile decât cu dramele, şi Meryl Streep, care a avut o prestaţie la fel de bună precum o friptură ca la carte a Juliei Child, dar care nu a mai câştigat un Oscar din anii '80, în ciuda celor peste zece nominalizări.
Altfel, baloanele vor ridica probabil o statuetă de aur pentru "Up" la categoria "Cel mai bun film de animaţie", pelicula fiind şi cel de-al doilea lungmetraj de gen selecţionat pentru marele premiu, iar Quentin Tarantino şi-ar putea primi răsplata cu un Oscar pentru "Cel mai bun scenariu original", trofeu pe care l-a mai câştigat şi pentru "Pulp Fiction". "Cel mai bun cântec original" va fi The Weary Kind, din Crazy Heart, pe când "Avatar" nu ar trebui să aibă emoţii pentru trofeele la "Efecte vizuale", "Sunet" sau "Mixaj".
Cornel Preda, Antena3.ro
Iată lista nominalizărilor la Oscar:
Cel mai bun film:
Cel mai bun regizor:
Cel mai bun actor într-un rol principal:
Cea mai bună actriţă într-un rol principal:
Cel mai bun actor în rol secundar:
Cea mai bună actriţă în rol secundar:
Cel mai bun film de animatie:
Cel mai bun film străin:
Cel mai bun scenariu original:
Cel mai bun scenariu adaptat:
Cea mai bună regie artistică:
Cea mai bună imagine:
Costume:
Cel mai bun documentar:
Cel mai bun documentar scurt metraj:
Cel mai bun montaj:
Machiaj:
Muzică (Partitură originală):
Muzică (Cântec original):
Scurt metraj animat:
Scurt metraj acţiune:
Sunet:
Mixaj:
Efecte vizuale:
Iată şi clipuri de prezentare ale filmelor ce se regăsesc în textul de mai sus:
Avatar
The Hurt Locker
The Blind Side
Up in the Air
Precious
District 9
Inglourious Basterds
An Education
A serious man
Up
Invictus
Julie & Julia
Nine
Star Trek
