Comisia naţională informatică şi libertăţi (CNIL) este prima care a tras semnalul de alarmă în urma unei anchete lansate în martie anul trecut. In opinia acestui organism, Facebook nu respectă legea franceză. De ce ? Cum o încalcă ? Foarte simplu.
Reţeaua de socializare depune un cookie – un « martor de conexiune », un mic program informatic destinat, teoretic, să vă faciliteze navigarea pe internet - pe calculatorul Dvs. când vizitaţi o pagină Facebook publică – adică accesibilă oricui, cum ar fi pagina unui eveniment sau a unei asociaţii. Fără să-l informeze pe internaut, Facebook urmăreşte apoi cum veţi naviga pe internet şi graţie acelui cookie care rămâne pe calculator, memorizează toate paginile web pe care le-aţi vizitat cu condiţia ca acestea să fie dotate cu un link spre Facebook – ceea ce mai toate paginile de azi au. Cu alte cuvinte, Facebook are date personele – de navigaţie – şi despre cei care nu au conturi Facebook, date obţinute fără avizul respectivului.
Pe scurt, reproşul care i se face în Franţa reţelei de socializare este că adună date prea multe fără a avea avizul, consimţământul internauţilor, informaţii despre opiniile lor politice, religioase sau despre orientările sexuale ale utilizatorilor. O altă critică se referă la faptul că Facebook stochează prea mult timp adresele IP – adică numărul de conexiune al calculatorului prin care poate fi identificat un internaut – şi cere passworduri – parole – prea simple, deci nu destul de sigure.
In fine, i se mai reproşează lui Facebook că transferă în continuare date personale ale membrilor săi europeni în SUA, pe baza zisă « Safe Harbor », lucru contrar unei decizii luate în octombrie 2015 de Curtea europeană de justiţie.
Direcţia generală a concurenţei, consumului şi represiunii fraudelor (DGCCRF) îi cere de partea sa lui Facebook să-şi modifice « în două luni, clauzele abuzive şi contrare legii » care figurează în contractele utilizatorilor săi. Printre altele, organismul citează « puterea discreţionară » pe care o are reţeaua de socializare ca să retragă conţinuturi sau informaţii publicate de internaut pe pagina sa. Alte clauze abuzive se referă la condiţiile în care utilizatorii pot efectua plăţi.
CNIL – care a conlucrat şi cu alte 5 organisme din Belgia, Olanda, Spania şi Germania care au ajuns la aceleaşi concluzii - dă răgaz trei luni reţelei lui Mark Zuckerberg ca să se conformeze legii franceze şi să-şi modifice algoritmii. După aceea Facebook e pasibil cu o amendă de până la 150 de mii de euro. « E singurul fel de a-i obliga să se mişte. In afară de aspectul pecuniar, există şi problema publicităţii negative iar Facebook e foarte sensibil la reputaţia sa » notează un responsabil de la CNIL. Actualele directive europene în termeni de protecţie a datelor prevăd amenzi de 4% pentru societăţile care încalcă legislaţia.
Facebook nu neagă în linii mari ceea ce i se reproşează, dar afirmă că o face « din motive de securitate », explicaţii insuficiente pentru autorităţile franceze. Facebook Franţa repetă de asemenea că « protecţia vieţii private este o prioritate pentru firmă » şi că respectă şi legislaţia europeană din domeniu.
