Frustrare este un cuvânt care adesea ne creează disconfort și ne testează limitele răbdării și ale echilibrului emoțional.
În viața de zi cu zi, fiecare dintre noi se confruntă cu situații care ne provoacă și care nu se desfășoară așa cum ne-am dori. Însă, cum putem dezvolta capacitatea de a face față acestor momente?
Psihologul Cristina Ionescu a vorbit, în cadrul emisiunii Numai de bine, despre cum ne putem relaxa în faţa provocărilor zilnice, dar şi cum putem creşte toleranţa la frustrare.
"Frustrarea apare atunci când realitatea nu corespunde așteptărilor noastre. Modul în care gestionăm aceste momente ne arată nivelul de toleranță la frustrare – fie că este una crescută, fie că este scăzută. Dacă avem o toleranță scăzută, suntem mai ușor copleșiți de situații și putem dezvolta sentimente de disperare sau chiar afecțiuni psihologice, precum anxietatea sau depresia."
Toleranța la frustrare este o abilitate esențială, care contribuie la consolidarea stimei de sine și la succesul nostru personal și profesional. Aceasta ne ajută să facem față stresului și să menținem relații sănătoase, fără a ceda în fața provocărilor zilnice.
"Toleranța la frustrare începe să se dezvolte încă din copilărie, în relația cu părinții. De exemplu, atunci când un copil are un tantrum într-un magazin pentru că nu primește ceea ce își dorește, părintele trebuie să își păstreze calmul și să fie empatic, dar ferm în deciziile luate. În acest mod, copilul învață să-și gestioneze mai bine emoțiile și să accepte limitele.", a mai spus psihologul.
Soluția nu este să cedăm cererilor copilului, deoarece acest lucru doar amână rezolvarea problemei și împiedică dezvoltarea capacității sale de a tolera frustrarea.
"Chiar și ca adulți putem lucra la creșterea toleranței la frustrare. Primul pas este să devenim conștienți de situațiile care ne frustrează și să ne observăm reacțiile emoționale. Apoi, putem folosi tehnici precum mindfulness, respirația controlată sau relaxarea musculară progresivă pentru a ne ajuta să rămânem prezenți și să gestionăm mai bine aceste stări.", a mai precizat psihologul.
"Multe dintre frustrările noastre provin din experiențe trecute și nu sunt direct legate de momentul prezent. Poate fi vorba de credințe limitative formate în copilărie, cum ar fi "nu sunt suficient de bun" sau "nu voi fi acceptat". Identificarea acestor gânduri ne poate ajuta să înțelegem mai bine emoțiile care le însoțesc și să lucrăm la schimbarea lor.", a mai adăugat psihologul.
