David Rosenman este medic și asistent universitar în Rochester, Minnesota. De asemenea, el este tatăl a doi copii. Recent, când David și fiica sa de 9 ani au mers să ia micul dejun într-o cafenea, el nu s-a așteptat să aibă loc o întâmplare, care atinge acum inimile a mii de oameni.
Când au ajuns la restaurant, David avea de gând să-și citească ziarul, în timp ce fiica sa lucra la proiectul ei de croșetare. Dar, înainte de a-și începe activitățile respective, fetița s-a uitat la tatăl său și l-a întrebat dacă ei ar putea „pur și simplu să petreacă timpul împreună”.
În loc să-i refuze cererea și să citească, David a știut ce trebuie să facă. Cât timp a durat masa, el a discutat cu fiica sa. Ei au râs, au spus glume, au povestit istorioare și idei și, cel mai important, pur și simplu s-au bucurat unul de altul.
Dar înainte să părăsească localul, când s-a întors la masa lor după ce a achitat nota de plată, David a găsit un bilet misterios de la o persoană străină. El a fost atât de surprins de acele cuvinte, încât le-a distribuit în aceeași zi pe Facebook.
Istoria lui David a adunat mai mult de 10.000 de distribuiri:
„Dragi prieteni, în această dimineață fiica mea de 9 ani m-a rugat să o duc la o cafenea. Ea a luat cu sine un mic lucru de mână; eu mi-am luat ziarul, agenda, un pix și telefonul. Aceasta urma să fie o ieșire, care nu se deosebea cu nimic de celelalte avute anterior: stând la aceeași masă, fiecare avea activitatea sa — în timp ce ea se ocupa cu ceva, eu îmi verificam e-mail-ul, îmi organizam săptămâna, lucram, etc. Vă pare cunoscut?
Însă astăzi ea mi-a mai cerut ceva: „Tăticule, ai putea astăzi să nu citești ziarul, să nu faci notițe sau să verifici e-mail-ul? Putem doar să petrecem timpul împreună?” Nu încerc să fiu sentimental, aceasta a fost rugămintea ei.”
„Așa că astăzi noi am stat împreună. Ea mi-a arătat proiectul ei. Eu mi-am amintit de ziua, în care ea s-a născut. Ne-am dat cu părerea despre cuplurile de la alte mese — dacă sunt sau nu la „întâlnire” (fiicei mele îi place să joace rolul persoanelor aflate la întâlnire — sprijinindu-și fața zâmbitoare în palmă și privind visător).
Ea mi-a povestit despre prietenii ei și hamsterii lor. O priveam, când își mânca sandwich-ul și mă emoționasem un pic, când mă gândeam la cât de mult o iubesc.
Vroiam ca fostele ei trăiri și încercarea ei curajoasă de a-mi atrage atenția, pe care o dorea și o necesita atât de mult, să nu fi avut loc.''
Continuarea, pe punct.tv.
