Ilie are 30 de ani și s-a stabilit în Danemarca în urmă cu aproximativ 7 ani, când a plecat să studieze în această țară. Povestește că a ales să părăsească Iașul la 22 de ani pentru sistemul educațional din Danemarca, considerat unul dintre cele mai bune din lume.
„E cel mai bun pentru că este țara care investește cel mai mult în educație și inovație. 7,9 la sută din PIB-ul țării, mai exact, față de 2,3, în România. Am zis că, pentru a avea un viitor mai bun, trebuie să investesc în mine însumi, în educația mea. Asta am făcut. Am mers în Copenhaga, am studiat, am dat licența, am master. Am terminat acum 2 ani”, spune ieșeanul Ilie Tomulescu, potrivit bzi.ro.
Acum 3 ani, când eram la master, am deschis compania People of 2050. Totodată, în 2018, Uniunea Europeană (UE) și-a setat ținta de a ajunge la sută la sută „carbon neutral” până în 2050. Adică și-a creat o nouă strategie. Anul 2050 a devenit 2030, adică, până atunci, UE vrea ca emisiile de carbon să fie reduse cu 100 la sută. Eram la o conferință în Polonia când am aflat despre proiect și am decis să-mi deschid o afacere în acest domeniu” a povestit acesta.
Cum a devenit Ilie Tomulescu un antreprenor de succes în Danemarca, cu proiecte pe sustenabilitate
„Suntem consultanți pentru proiecte pe partea de sustenabilitate. Afacerea merge foarte bine. Avem treabă de nu ne mai vedem (n.r. – râde)! Suntem 3 oameni, dar mai avem consultanți colaboratori. Prietena mea este din Australia, iar celălalt coleg este din Mexic. Noi suntem „trully global” (n.r. – „cu adevărat globali” – râde).
În Danemarca, oamenii sunt foarte bine educați. Am ajuns acolo la 22 de ani, după ce am terminat licența. Am muncit tot timpul, având câte un job part-time. Am început de jos. Am muncit în curățenie, ca barman etc. Ce am prins am făcut ca să pot ajunge la scopul final.
Am avut bursă, dar, pentru a mă întreține, am muncit. În Danemarca îmi plac oamenii cel mai mult, sistemul funcționează foarte bine și totul e simplu. Sistemul e făcut pentru oameni. Ceea ce nu îmi place în această țară sunt… tot oamenii (n.r. – râde)! E o diferență culturală, faptul că nordicii sunt foarte reci și greu de conectat, de creat relații sociale”, povestește antreprenorul ieșean.
Ilie Tomulescu: ”Când vin în țară, mă gândesc tot timpul să rămân”
”Când vin în țară, mă gândesc tot timpul să rămân. Îmi amintesc de copilărie, familia mă trage acasă. Sunt cu un picior în Danemarca și cu unul în România, pentru că vin destul de des acasă! Compania merge bine și asta e ce mă ține în Danermarca acum. Dar depinde de oportunițile ce apar în viitor și cum le punem în balanță.
Sunt multe de făcut și în România. În Danemarca, chiar dacă noi suntem prieteni foarte buni în seara asta, mâine vorbim ca doi străini. A fost greu să mă obișnuiesc și, când mă gândesc în perspectivă, 97 la sută dintre conexiunile mele sunt din multe naționalități”
A obținut 140.000 de euro pentru dezvoltarea unei aplicații care măsoară emisiile de carbon
”În România lucrăm cu două organizații, respectiv APEC (Asociația pentru Cooperare Economică) și cu „Susține”, care promovează tineretul, educația sustenabilă și mediul de afaceri.
Vom dezvolta o aplicație pe care organizațiile sau asociațiile, fundațiile, în general domeniul non-profit, dar și companiile care vor să aibă un impact pozitiv de mediu o vor putea folosi ca să-și măsoare amprenta de carbon pentru proiecte.
Aplicații sunt multe, Internetul este plin de soft-uri, dar noi vrem să facem un pic mai user-friendly (n.r. – prietenoasă cu utilizatorii), cu o interfață foarte ușoară pentru oricine vrea să o folosească. Ținta noastră o reprezintă și tineretul, pentru că noi primim finanțare de la programul Erasmus.
Vrem să educăm populația despre schimbarea climatică, ce înseamnă, ce presupune. Pentru mulți oameni e un termen de pe Internet despre care se vorbește mult. Pentru a le oferi ceva practic, vrem să dezvoltăm această aplicație, cu un ghid, cum poate fi implementată. Noi vom vorbi despre emisiile de carbon dintr-un anumit proiect.
De exemplu, o conferință care durează 2 zile și are 20 de oameni. Dacă noi vrem să măsurăm emisiile produse de mâncarea pentru conferința respectivă, pentru fiecare masă calculăm cât carbon a fost emis pentru a produce acea masă, începând de la creșterea legumelor, până la curentul electric folosit în bucătărie, transportul, servirea mâncării etc. Ajungem la suma x pentru masa respectivă și, înmulțind cu numărul de persoane, aflăm cât carbon a fost emis. Asta e doar pentru mâncare!”, explică Ilie Tomulescu.
