Zonele de pe Pământ pe care canicula le va face imposibil de locuit: "31 de grade Celsius e limita. Pare puțin, dar e letal"

În vara anului 2021, alergătorul de ultramaraton Philip Kreycik, în vârstă de 37 de ani, a decis să parcurgă o buclă de aproximativ 13 kilometri prin Pleasanton Ridge Regional Park din California.

În dimineața zilei de 10 iulie din acel an, în timp ce temperaturile se apropiau de 32 de grade Celsius, Kreycik s-a dat jos din mașina sa, lăsându-și telefonul și apa înăuntru. A pornit într-un ritm-fulger, parcurgând primii opt kilometri în mai puțin de 30 de minute (cca 16 km/h, n.r.)

Apoi lucrurile au început să meargă prost. Datele GPS din smartwatch-ul său au arătat că bărbatul a încetinit dramatic și a deviat de la traseu. Pașii i-au devenit neregulați. 

Între timp, temperatura ambientală urcase la peste 38 de grade Celsius.

Kreycik nu a apărut la prânzul programat în familie, iar soția sa a alertat poliția.

Cadavrul atletului a fost găsit după mai bine de trei săptămâni.

Autopsia nu a pus în evidență niciun semn de leziuni traumatice. Legiștii au conchis că sportivul a suferit, probabil, o deteriorare rapidă a stării fizice și mentale din cauza caniculei.

Această tragedie este departe de a fi unică, notează CNN. Căldura extremă face ca activitățile obișnuite să devină mortale.

Canicula a ucis oameni care se plimbau în soarele amiezii, dar și la un concert în aer liber al lui Taylor Swift. A pus capăt vieții unor persoane în propriile lor case fără aer condiționat. Iar în timpul pelerinajului Hajj la Mecca, din luna iunie a acestui an, aproximativ 1.300 de persoane au pierit din cauza temperaturilor de aproape 50 de grade Celsius consemnate acolo.

Căldura este cel mai mortal tip de vreme extremă, iar schimbările climatice fac ca valurile de caniculă să fie mai brutale și mai lungi.

Dacă la caniculă se adaugă umiditatea, condițiile din unele locuri de pe Pământ ajung să forțeze limitele supraviețuirii umane dincolo de punctul în care organismul se poate adapta.

În interiorul unei camere termice

Atletul Kreycik a avut aproape toate atuurile de partea sa atunci când a ieșit la alergat în acea zi toridă: era în formă, era relativ tânăr și avea experiență ca alergător.

Totuși, căldura l-a răpus. Este știut faptul că unii oameni sunt mai vulnerabili la căldură decât alții, însă nimeni nu este imun. Nici măcar sportivii de top. Iar situația este de natură să-i îngrijoreze tocmai pe sportivi, în contextul zilelor toride preconizate în această săptămână la Jocurile Olimpice de la Paris.

Oamenii de știință încă încearcă să descifreze numeroasele căi prin care căldura atacă organismul uman.

În acest sens, ei folosesc așa-numitele camere ambientale: acestea sunt medii controlate în care pot testa răspunsul uman la o gamă largă de temperaturi și la diverse niveluri de umiditate.

CNN a vizitat o astfel de cameră la Universitatea din South Wales, Marea Britanie, pentru a constata - minimizând riscurile - felul cum acționează căldura asupra biologiei noastre.

"Vă vom încălzi și lucrurile vor începe, încet, să se lămurească", spune Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie. 

Specialistul are la îndemână o mulțime de instrumente pentru a ține sub control semnele vitale. Sunt monitorizate ritmul cardiac, fluxul sanguin cerebral și temperatura pielii, în timp ce subiecții sunt în repaus sau fac exerciții ușoare pe bicicletă.

La început, camara are o temperatură confortabilă de 23 de grade Celsius, care urcă însă până la 40 de grade. Apoi, oamenii de știință cresc umiditatea de 20% la un nivel agresiv de 85%.

"Ăsta este ucigașul: umiditatea cu care nu te poți acomoda", spune dr. Bailey.

Și atunci, lucrurile devin dificile.

Care sunt efectele căldurii asupra pielii umane

Milioanele de glande sudoripare din corpul uman împing transpirația la suprafața pielii. Transpirația transferă căldura în aer pe măsură ce se evaporă, ceea ce determină o răcire a organismului. Când este prea cald și prea umed, întregul proces poate fi dat peste cap.

Prea multă transpirație vă poate deshidrata, iar corpul dumneavoastră nu trage întotdeauna un semnal de alarmă atunci când are nevoie de mai multe lichide. În momentul în care simțiți că vă este sete, ar putea fi prea târziu: s-ar putea să pierdeți lichide mai repede decât le puteți recupera.

Căldura foarte umedă anulează beneficiile transpirației. Atunci când există multă umiditate în aer, transpirația se evaporă mult mai lent sau deloc. În schimb, se acumulează și se prelinge. Privat de principalul său mecanism de răcire, corpul uman se încălzește, în loc să se răcească.

Ce efecte are căldura asupra inimii

Inima și vasele de sânge sunt, de obicei primele, care intră în acțiune pentru a regla temperatura corpului, arată dr. Catharina Giudice, medic și climatolog la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

În caz de căldură extremă, inima trebuie să muncească mult mai mult pentru a menține stabilă temperatura internă a corpului. Ea trebuie să împingă rapid sângele spre piele, unde acesta poate elibera căldură. Este motivul pentru care oamenii par congestionați atunci când se sufocă de cald.

Pe măsură ce transpirația se revarsă, pierderea de lichide reduce volumul sângelui. Asta înseamnă că inima este forțată să pompeze și mai puternic, pentru a menține tensiunea arterială. Mulți oameni spun că au experimentat, pe parcursul vieții, senzația de "inimă care bată se spargă pieptul".

Ce efect are căldura asupra creierului

Hipotalamusul, o mică regiune în formă de diamant din creier, coordonează răspunsul organismului la răcire. Respectiva formațiune cerebrală declanșează transpirația și direcționează fluxul sanguin, totul pentru a menține temperatura internă în jurul valorii de 37 de grade Celsius.

Dacă se face prea cald, coordonarea nu mai e posibilă.

Fluxul sanguin către creier scade în condiții de căldură extremă, deoarece respirația se accelerează și vasele de sânge se contractă în interiorul gâtului și craniului.

Un flux sanguin scăzut privează creierul de oxigenul și glucoza de care are nevoie, afectând capacitățile cognitive, agravând orice afecțiune mentală preexistentă și conducând la luarea unor decizii riscante sau proaste.

"Dacă nu ești adaptat la căldură, creierul tău se deteriorează foarte repede și iei decizii greșite, iar apoi ai probleme", a subliniază dr. Pope Moseley, medic și cercetător în științe biomedicale la Universitatea de Stat din Arizona.

Cum ucide căldura

Căldura extremă trece de apărarea naturală a organismului. Tranziția de la disconfort la moarte este rapidă.

Ea începe adesea cu simptome precum greață, dureri de cap, crampe musculare și chiar leșin. Toate acestea sunt semne ale epuizării cauzate de căldură: organismul este deshidratat și începe să își piardă capacitatea de a se răci.

De aici, lucrurile pot intra într-o spirală letală, accelerată.

Insolația apare atunci când organismul nu se mai poate răci prin mecanisme precum transpirația și creșterea fluxului sanguin către piele. Asta duce la o creștere dramatică a temperaturii interne. Odată ce temperatura internă a corpului depășește 40 de grade Celsius - ceea ce se poate întâmpla în decurs de 10 - 20 de minute de la expunerea la caniculă - victima se îndreaptă spre moarte și aceasta se poate instala foarte repede, avertizează dr. Damian Bailey.

Persoana devine dezorientată și își poate pierde cunoștința.

Organele principale încep să se oprească.

Barierele care separă stomacul de restul intestinelor devin mai poroase, lăsând toxinele mortale să ajungă în fluxul sanguin. În cele din urmă, inima cedează.

"Insolația este o boală explozivă. Este o insuficiență inflamatorie, multisistemică. Dacă nu este tratată imediat, vă poate ucide rapid", subliniază dr. Pope Moseley.

"Partea mai periculoasă decât în cazul altor afecțiuni este că, în timp ce te ucide, îți deteriorează capacitatea mentală, împiedicându-te să înțelegi în ce pericol groaznic te afli. Acesta este motivul pentru care avem atât de multe povești despre oameni care mor în alergări și drumeții. Oamenii fac drumeții și nu-și dau seama, iar apoi, înainte să realizeze, au acest sindrom asemănător sepsisului (infecție sanguină generală, n.r)", a adăugat el.

Cel mai bun mod de a trata insolația este scufundarea pacientului într-o baie cu apă rece sau aplicarea de prosoape umede direct pe corp și expunerea la un curent de aer generat de ventilator.

Dintre cei care își revin, aproape 30% vor rămâne cu leziuni cerebrale permanente.

Un viitor mortal pentru miliarde de oameni

Corpurile noastre se pot obișnui cu căldura într-o oarecare măsură, dar este nevoie de timp. În plus, uneori căldura este, pur și simplu, prea mare pentru ca oamenii să se poată adapta.

Pentru o idee mai corectă despre modul în care stresul termic afectează organismul, oamenii de știință folosesc o metodă care ia în considerare efectele combinate ale temperaturii și umidității ridicate.

Aceasta se măsoară prin înfășurarea unei cârpe umede în jurul bulbului unui termometru. Pe măsură ce apa se evaporă, aceasta răcește bulbul. Însă mai multă umiditate în aer înseamnă că se evaporă mai puțină apă și se produce mai puțină răcire, prin urmare, temperatura bulbului este ridicată.

Conform unor cercetări recente, o temperatură a bulbului umed de aproximativ 31 de grade Celsius este maximul pe care oamenii sănătoși îl pot suporta. S-ar putea să nu pară atât de mult, dar aceasta este o căldură sufocantă și letală în condițiile unei umidități de 100%.

Africa de Vest și părți din Asia de Sud, în pericol să devină nelocuibile. SUA vor avea zone cu căldură umedă în MidWest

Cercetătorii au estimat că miliarde de oameni vor fi expuși la acest prag periculos pe măsură ce încălzirea globală se accelerează.

Conform studiului citat de CNN, Africa de Vest și unele părți ale Asiei de Sud sunt printre cele mai vulnerabile. E vorba de regiuni care au o populație foarte densă și cu acces redus la aer condiționat.

Țările mai bogate se vor descurca mai bine, dar nu vor scăpa nevătămate.

Potrivit cercetării, vor apărea zone cu căldură extrem de umedă în unele părți ale SUA, inclusiv în Vestul Mijlociu al Statelor Unite.

Verile caniculare de astăzi vor părea, probabil, răcoroase în comparație cu realitățile viitoare.

Căldura extremă și umedă persistentă pe timp de noapte va lipsi organismul de timpul vital pentru recuperare.

"Ne putem aștepta la mai multe valuri de caniculă, care vor lovi în cicluri succesive", avertizează Jane Baldwin, profesor la Universitatea Irvine din California.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, căldura ucide deja aproximativ 489.000 de persoane în fiecare an, însă bilanțul real ar putea fi mai mare, deoarece decesele cauzate de căldură sunt foarte greu de depistat.

Decesele pot fi atribuite unor atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale, fără nicio referire la faptul că au avut loc în timpul unui val de căldură.

Fiecare săptămână de vară aduce mai multe știri despre oameni precum alergătorul de ultramaraton Philip Kreycik.

Căldura nu are forța uriașă unui uragan, nici impactul masiv unui incendiu de vegetație și nici anvergura devastatoare a unei inundații. Despre toate acestea se știe că produc distrugeri imediate, înghițind case, rupând drumuri și nivelând orașe.

În schimb, căldura rămâne o amenințare constantă, ca un zgomot sinistru în fundal, și nu vizează proprietățile și avuțiile oamenilor, ci corpurile lor, păstrându-și calitatea de ucigaș tăcut și invizibil, conchide materialul publicat de CNN.