Unda de şoc a avut o putere de sute de ori mai mare decât cea a bombei de la Hiroshima. Fenomenul controversat care i-a bulversat pe cercetătorii secolului XX

În jurul orei 7:17 a.m., băştinaşii Tungus şi ruşii stabiliţi în dealurile din nord-vestul Lacului Baikal au văzut o coloană de lumină albăstruie, la fel de strălucitoare ca Soarele, deplasându-se pe cer.

La numai 10 minute după aceea, un flash puternic de lumină şi sunete asemănătoare focului de artilerie i-au asurzit pe oameni.

Sunetele au fost însoţite de o undă de soc care i-a trântit pe oameni la pământ şi a spart ferestre aflate la sute de kilometri distanţă. Era 30 iunie 1908.



Se crede că explozia a fost cauzată de un meteorit sau de un fragment de cometă la o altitudine de 5–10 km. Diferite studii au dat mai multe estimări privind dimensiunea și natura obiectului, toți cercetătorii fiind de acord că obiectul avea dimensiuni de zeci de metri.

Meteoritul ar fi avut o dimensiune apropiată de cea a corpului ceresc care trece astăzi pe lângă Terra.

Unda de şoc din regiunea Tunguska a fost de câteva sute de ori mai mare decât aceea provocată de bomba de la Hiroshima, distrugând întreaga pădure pe o rază de 20 de kilometri.


Meteoritul considerat responsabil cu extincţia dinozaurilor în urmă cu 66 de milioane de ani avea un diametru de 10 kilometri.
 
NASA afirmă că a descoperit deja 95% dintre cei mai mari asteroizi - cu diametre de peste 1 kilometru - care se află în apropiere de Terra.