Timp de peste două secole, cercetătorii au încercat să rezolve îndelungatul mister al Arthropleura, un animal preistoric uriaș care arăta ca un miriapod și care a trăit pe Pământ în urmă cu mai mult de 300 de milioane de ani în urmă. Acum, două fosile foarte bine conservate de-a lungul mileniilor au fost descoperite în Franța și arată pentru prima oară cum ar fi arătat capul animalului și oferă și informații cu privire la felul în care trăia gigantul artropod, scrie CNN.
Astăzi, artropodele fac parte dintr-un grup biologic care include insecte, crustacee, arahnide precum păienjenii și rudele lor. Arthropleura, un animal dispărut, rămâne cel mai mare atropod cunoscut să fi trăit vreodată pe Pământ.
Cercetătorii din Marea Britanie au descoperit primele sale fosile în 1854, iar unele specimene adulte au fost estimate că ar fi fost lungi de 2,6 metri. Niciuna dintre fosilele de atunci nu avea și cap, însă, iar acesta i-ar fi ajutat pe cercetători să determine detalii cheie cu privire la creatură, inclusiv dacă aceasta era un prădător asemeni miriapozilor actuali, sau dacă era un animal care se hrănea din compost, precum diplopodele.
În încercarea de a obține primul cap complet de Arthropleura, cercetătorii au făcut analize avansate la mai multe fosile aparținând unor speciemene tinere, descoperite în franța în anii ’70. Descoperirile au fost publicate pe 9 octombrie în jurnalul Science Advances.
Ciudata poveste a lui Arthropleura a mai dat de o răsturna de situație când echipa de cercetători a scanat fosilele, acestea încă fiind captive în piatră.
Caracteristicile animalului sunt și de la diplopode, dar și de la miriapozi, ceea ce sugerează că cele două tipuri de atropode sunt mai bine înrudite decât se credea.
„Combinând cele mai bune date disponibile din sute de gene de la animale care trăiesc astăzi, pe lângă caracteristicile fizice care ne permit să plasăm Arthropleura pe arbori evoluționari, am reușit să facem această descoperire – miriapozii și diplodele sunt cea mai apropiată rudă una celeilalte”, spune Dr. Greg Edgecombe, co-autor al studiului și paleontolog, expert în nevertebrate antice la Muzeul Național de Istorie Naturală a lumii.
Vremea giganților
De la fosilele și de la urmele pe care Arthropleura le-a lăsat în urmă, cercetătorii și-au dat seama ca masiva creatură a trăit în urmă cu între 290 de milioane și 346 de milioane de ani, în ceea ce este astăzi America de Nord și Europa și că era unul dintre mulții giganți care locuiau pe planetă.
Din cauza oxigenului atmosferic în abundență, creaturile pe care astăzi le cunoaștem drept scorpioni, și alte insecte dispărute de tip libelulă, ajungeau la dimensiuni enorme, radical diferite de versiunile lor contemporane.
Totuși, Arthropleura era mai specială – fiind la o dimensiune similară cu cea a aligatorilor de astăzi, spune Mickael Lheritier, co-autor al studiului.
Odată ce aceste animale au murit, iar trupurile lor au fost îngropate în straturi de sedimente, multe dintre ele au ajuns să fie blocată într-un mineral numit siderită, care s-a solidificat și a format nodule în jurul rămășițelor. Faptul că au rămas încapsulate în piatră, le-a menținut până și cele mai delicate aspecte ale trupurilor.
Scanurile 3D ale animalelor preistorice au arătat două specimene complete care au trăit în urmă cu 300 de milioane de ani – ambele fosile încă aveau mare parte din picioare, una avea un cap complet cu antene, ochi și mandibulă – primul Arthropleura documentat complet vreodată.
Echipa a fost surprinsă să descopere că animalul avea caracterstici ale corpului similare cu cele ale diplopodelor de astăzi – două perechi de picioare pentru fiecare segment de corp – dar și caractersitici similare cu cele ale miriapozilor – poziționarea mandibulelor și forma aparatului său de consum de hrană. Precum crustaceele, el avea ochi externi.
Alte mistere rămân nedeslușite
Acum că cercetătorii au la dispoziție un cap întreg de Arthropleura, ei speră că descoperirea îi va putea ajuta să afle și alte lucruri legate de animal – inclusiv ce mânca și cum respira.
„Deși conținut stomacal nu am putut încă se descoperim, alte detalii legate de aceste fosile ne pot duce în direcția corecta cu privire la dieta lui Arthropleura. Nu au colți veninoși sau picioare specializate pentru a prinde pradă, așa că cel mai probabil nu vorbim de un prădător.
Picioarele lui sunt mai bine poziționate pentru mișcări lente, așa că seamănă mai mult cu diplopozii de azi, care consumă compost”, spune Edgecombe.
Lheritier, care studiază un alt grup biologic de miriapozi străvechi, care ar fi putut fi creaturi amfibii, spune că e curios cu privire la ochii externi ai Arthropleura.
„Astăzi, acest tip de ochi sunt o caracteristică tipică a artropodelor acvatice, precum crabii sau creveții. Ar putea asta să însemne, oare, că Arthropleura era un animal amfibiu? Ca să răspundem la întrebare trebuie să aflăm cum funcționa sistemul lui respirator. Găsirea acestor organe ne va ajuta să înțelegem care era legătura lui cu apa. Dacă găsim branhii, asta ar însemna un stil de viață acvatic, dacă găsim trahee sau plămâni, asta înseamnă că stilul de viață al său era terestru”, spune el.
