Antena 3 CNN Life Știinţă Un fizician român, desemnat omul care ar putea conduce lumea: ''Ştie şi pe unde călcăm''

Un fizician român, desemnat omul care ar putea conduce lumea: ''Ştie şi pe unde călcăm''

1 minut de citit Publicat la 17:10 16 Feb 2017 Modificat la 17:10 16 Feb 2017
o_1b93nhst11lu9sgn11fr15frhnj8.jpg
Foto: wikipedia.org

Existenţa biologică a oamenilor este determinată de moleculele din celulele umane care interacţionează între ele prin reacţii chimice, iar viaţa nu este doar un amestec de chimicale, ci şi abilitatea chimicalelor de a interacţiona între ele pentru a crea activitate celulară şi ceea ce înţeleg oamenii că este viaţa, a afirmat în cadrul unui interviu acordat descopera.ro de unul dintre cei mai titraţi oameni de ştiinţă, fizicianul Albert-Laszlo Barabasi, născut în România.

Fiind la bază fizician, specializat în teoria haosului, Albert-Laszlo Barabasi şi-a început studiile universitare la Institutul de la Măgurele. În urma expulzării din România comunistă în anul 1989, a continuat studiile la Budapesta, de unde a emigrat în Statele Unite. Cei de la Popular Science au spus despre el că este omul care ar putea conduce lumea. Cei de la Wired, că ”ştie şi pe unde călcăm”.

”Când am fost student la Măgurele în Bucureşti, domeniul meu era teoria haosului. Un element de bază în teoria haosului este imprevizibilitatea inerentă din sistemele noastre. Astfel când ceva dintr-un sistem devine haotic, acestea creşte în amploare, precum aerul de sub aripile fluturelui şi care poate avea consecinţe drastice în altă parte. Continuă să fie o teorie frumoasă în fizică şi matematică, dar noi nu vedem aceste efecte în reţele. Motivul pentru care nu le vedem este pentru că dacă lucrurile sunt atât de imprevizibile pe cât spune teoria haosului de ce nu există astfel de lucruri mai des întâlnite în societate? Se pare că aceste sisteme precum celula, societatea, sisteme economice ş.a. nu apar în urma unor efecte precum cel al fluturelui, ci din complexitatea componentelor.

Chiar şi un sistem cu trei planete identice care se mişcă fiecare în câmpul gravitaţional al celeilalte poate duce la evenimente imprevizibile.

La celule, însă, nu ai trei componente, ci 20.000 de proteine care sunt diferite între ele, astfel complexitatea nu vine în urma interacţiunilor non-lineare, ci în urma capacităţii de asociere. Aşadar, ceea ce învăţăm este că de fapt haosul este mai degrabă excepţia decât regula. (...)”

Citește continuarea pe descopera.ro.

 

×
x close