În urmă cu aproape 10 ani, un australian cu un detector de metale a descoperit o rocă despre care spera să conțină o pepită de aur. A păstrat-o ani de zile în casă iar într-un final a decis să apeleze la specialiști care să o verifice și, spre surprinderea lui, a aflat că descoperise ceva mult mai valoros - un meteorit rar.
Înarmat cu un detector de metale, David Hole a pornit să facă prospecțiuni în parcul regional Maryborough, de lângă Melbourne, în 2015. La un moment dat a descoperit ceva ieșit din comun: o rocă neobișnuită, foarte grea, roșiatică, acoperită cu lut galben, potrivit ScienceAlert.
A luat bucata de rocă acasă și a încercat să o spargă, fiind convins că în interiorul ei se afla o pepită de aur, având în vedere că Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde goana după aur a atins apogeul în secolul al XIX-lea.
Hole a încercat să taie roca cu un fierăstrău special pentru piatră, cu un polizor unghiular, cu burghiul și chiar a stropit-o cu acid, dar n-a reușit să-i facă nici măcar o fisură.
Pentru că epuizase toate soluțiile, Hole a decis într-un final să meargă la Muzeul Melbourne pentru a afla ce compoziție are, de fapt, roca lui.
Astfel, după ani de zile a aflat că ceea ce descoperise nu era o pepită din aur, ci un meteorit rar, lucru pe care i l-au confirmat oamenii de știință.
„Avea acest aspect sculptat, cu gropițe. Se formează când trec prin atmosferă, se topesc la exterior, iar atmosfera îi modelează”, a declarat geologul Dermot Henry de la Muzeul Melbourne.
Ulterior, cercetătorii au publicat o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit „Maryborough”, după orașul din apropierea locului în care a fost găsit.
Cântărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o bucată mică, cercetătorii au descoperit că în compoziția sa avea un procent ridicat de fier.
„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare a spațiului. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar, inclusiv Pământul”, a spus Dermot Henry.
Deși cercetătorii nu știu încă de unde a venit meteoritul și de cât timp este pe Pământ, au unele ipoteze.
„Cel mai probabil, acest meteorit particular provine din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost scos de acolo de unii asteroizi care se ciocnesc, apoi, într-o zi, a căzut Pământ”, a spus Henry.
Datarea cu carbon sugerează că meteoritul se află pe Pământ de cel puțin 100 de ani și cel mult 1.000 de ani.
Cercetătorii spun, de asemenea, că meteoritul Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință.
Este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă, după o altă rocă de 55 de kilograme identificată în 2003.
