Ar putea microbi să supraviețuiască în regiunile aflate permanent în umbră (PSR) de pe Lună? Aceasta este întrebarea la care un studiu recent, prezentat la Conferința de Știință Planetară și Lunară (56th Lunar and Planetary Science Conference) încearcă să răspundă. O echipă de cercetători din Statele Unite și Canada a investigat probabilitatea supraviețuirii pe termen lung a microbilor în zonele PSR ale Lunii – crateere situate la poli, care nu primesc lumină solară datorită înclinării axiale reduse a Lunii.
Cercetarea are potențialul de a ajuta oamenii de știință să înțeleagă locuri neobișnuite unde ar putea exista viață în Sistemul Solar.
Universe Today, citat de Science Alert, a vorbit cu Dr. John Moores, profesor asociat la Centrul de Cercetări în Științele Pământului și Spațiului de la Universitatea York și autor principal al studiului, despre motivul din spatele cercetării, rezultatele semnificative și implicațiile pentru explorarea umană a PSR-urilor.
Motivația din spatele studiului
„În 2019, am participat la un studiu care analiza potențialul Lunii de a păstra contaminarea microbială de pe navele spațiale, condus de cercetătorul Dr. Andrew Schuerger de la Universitatea din Florida,” spune Dr. Moores. „La acea vreme, nu am luat în calcul PSR-urile din cauza complexității modelării radiației ultravioletice în aceste zone. Însă, de-a lungul anilor, un fost student al meu, Dr. Jacob Kloos, a dezvoltat un model sofisticat de iluminare. Cu interesul reînnoit pentru explorarea PSR-urilor, am decis să analizăm aceste regiuni și am realizat că avem toate elementele necesare pentru a înțelege capacitatea lor de a păstra contaminarea microbială terestră.”
Metodologia și rezultate
Cercetătorii au realizat modele pentru a determina dacă nivelul redus de radiație ultravioletă (UV) și temperaturile mai ridicate din PSR-uri ar putea permite supraviețuirea microbilor în crateerele Shackleton și Faustini. Aceste crateere au fost alese datorită studiilor anterioare privind pătrunderea luminii și pentru că sunt ținte pentru misiunile Artemis ale NASA.
Datorită înclinării axiale a Lunii (doar 1,5 grade față de Soare, comparativ cu 23,5 grade ale Pământului), unele crateere polare nu au văzut lumina soarelui de miliarde de ani. În ciuda lipsei atmosferei și expunerii la vidul spațiului, aceste zone reci ar putea păstra microbi pe perioade lungi.
„În spațiu, microbii sunt de obicei distruși de căldură și radiații UV,” explică Dr. Moores. „Însă PSR-urile sunt foarte reci și întunecate, oferind unul dintre cele mai protective medii din Sistemul Solar pentru microbi. Aceștia nu pot metaboliza, reproduce sau să crească aici, dar rămân viabili decenii, până când spori sunt distruși de vid. Moleculele organice din celulele lor ar putea persista mult mai mult.”
Implicații pentru explorarea umană
PSR-urile sunt ținte cheie pentru misiunile Artemis, datorită gheții de apă care ar putea fi folosită de astronauți. Totuși, misiunile umane riscă să introducă microbi care să contamineze aceste zone, afectând rezultatele științifice.
„Deși navele robotice pot fi sterilizate, echipamentul și costumele spațiale folosite de oameni transportă mult mai mulți microbi,” subliniază Dr. Moores. „Astfel, microbii lăsați în PSR-uri vor fi conservați mult mai mult decât oriunde altundeva pe Lună.”
Protecție planetară și origine
Dacă există microbi în PSR-uri, întrebarea este cum au ajuns acolo. O posibilitate este impactul unor corpuri cerești sau nave spațiale. În 2009, misiunea LCROSS a NASA a zdrobit intenționat o rachetă în craterul Cabeus (un PSR), iar microbii terestri ar fi putut supraviețui impactului.
„Șansele ca microbii terestri să existe deja în PSR-uri sunt mici, dar nu zero,” spune Dr. Moores. „Dacă au supraviețuit, au fost dispersați pe o zonă largă.”
Cercetarea evidențiază necesitatea unei abordări prudente în explorarea PSR-urilor pentru a minimiza contaminarea. Analiza viitoarelor mostre de gheață din aceste cratere va fi esențială pentru a distinge moleculele organice extraterestre de cele terestre.
„Este vorba despre păstrarea PSR-urilor cât mai aproape de starea lor naturală pentru studii viitoare,” concluzionează Dr. Moores.
Descoperirile viitoare vor clarifica dacă viața, chiar și în forma cea mai simplă, a reușit să supraviețuiască în cele mai ostile medii din Sistemul Solar.
