Resturi de mâncare de acum 2.300 de ani găsite într-o amforă din Sicilia. Ce mâncau oamenii care trăiau pe insulă
Publicat acum 3 ore si 43 minute
Dar în ciuda zecilor de ani de cercetare, specialiştii nu au reuşit să găsească un agent care să ţintească mai eficient tumoarea fără a avaria ţesutul sănătos din apropiere. Abia acum, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Missouri s-ar putea să fi găsit o soluţie la această problemă.
Terapia BNCT implică în mod normal injectarea tumorilor cu agentul de captură, izotopul bor-10, care este non-reactiv. Apoi, tumorile sunt radiate cu un fascicul de neutroni epitermali care interacţionează cu agentul de captură pentru a produce o reacţie biologică distructivă. În acest fel rezultă formarea lui bor 11 şi eliberarea radiaţiei letale sub forma particulelor alfa (heliu-4) şi ioni de litiu care distrug tumoarea.
Profitând de faptul că celulele canceroase absorb mai multe materiale decât cele normale, specialiştii de la Universitatea din Missouri au determinat o serie de astfel de celule care să absoarbă şi să stocheze o chimicală creată de profesorul M. Frederick Hawthorne.
Astfel, atunci când capturează un neutron, chimicalele de bor elimină atomi de litiu şi heliu care penetrează şi distruge celulele canceroase din interior fără a afecta şi ţesuturile sănătoase.
Hawthorne şi echipa sa de cercetători au testat acest tip nou de terapie pe şoareci iar rezultatele au indicat că aceştia intraseră în remisie.
"Suntem pregătiţi pentru a testa această terapie pe animale mai mari, apoi pe oameni", a declarat profesorul M. Frederick Hawthorne.
