De ce ne curge nasul atungi când consumăm alimente picante
Publicat acum 3 ore si 34 minute
Erupţiile vulcanice de intensitate redusă ar putea să proiecteze o cantitate mai mare de gaze în atmosfera înaltă a Terrei decât au estimat anterior oamenii de ştiinţă, contribuind astfel la încetinirea încălzirii globale, afirmă autorii unui studiu american publicat marţi, scrie AFP.
Acest studiu arată că erupţii precum cele ale vulcanului Sarichev din arhipelagul rus Kurile, care s-au produs între 2000 şi 2013, au reflectat în spaţiu aproape de două ori mai multe radiaţii solare decât se estimase anterior. Studiul, publicat în Geophysical Research Letters, a avut la bază măsurători ale aerului, realizate de la sol şi cu ajutorul sateliţilor.
Savanţii ştiau de multă vreme că erupţiile vulcanice pot să răcească atmosfera terestră graţie emisiilor de dioxid de sulf. Însă specialiştii credeau că doar vulcanii mari pot să ejecteze cantităţi suficiente pentru a genera o răcire a Terrei.
Ei au citat erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine din 1991, care a aruncat în aer 20 de milioane de tone de sulf.
Acidul sulfuric, care se formează la contactul dintre dioxidul de sulf cu oxigenul din atmosfera înaltă poate să persiste în formă sublimată vreme de mai multe luni, reflectând o parte din razele Soarelui care nu mai ajung pe Terra, reducând în acelaşi timp temperatura..
Cercetătorii au calculat că energia solară reflectată în spaţiu de acele particule de acid sulfuric provenind din gazele sulfuroase ejectate de vulcanii mai mici ar putea să reducă temperaturile de pe Glob cu 0,05 - 0,12 grade Celsius din anul 2000 şi până în prezent.
Noile date ar putea să explice încetinirea ritmului de creştere a temperaturii globale în ultimii 15 ani, o perioadă cunoscută sub denumirea de "hiatus al încălzirii globale", potrivit autorilor studiului.
Cel mai cald an de la începutul erei industriale a fost 1998. După aceea, puternica creştere a temperaturilor terestre, observată pe parcursul întregului secol XX, a încetinit.
Oamenii de ştiinţă au avansat mai multe explicaţii, invocând o scădere a activităţii solare şi o absorbţie mai mare a căldurii din aer de către apele mărilor şi oceanelor.
Studiul a fost coordonat de David Ridley, expert în evoluţie atmosferică la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite ale Americii.
