Mai multe obiecte și fenomene cosmice sunt expuse de Agenția spațială americană, NASA, în 25 de imagini inedite, menite să marcheze cel de-al 25-lea an de activitate pe orbită pentru telescopul spațial Chandra, notează CNN.
Acest observator spațial ce scrutează Cosmosul îndepărtat în domeniul de înaltă energie al razelor X a fost lansat în jurul Pământului cu naveta spațială Columbia pe 23 iulie 1999, în cadrul misiunii STS-93.
A fost numit Chandra în onoarea astrofizicianului indo-american Subrahmanyan Chandrasekhar.
Orbita sa duce acest telescop până la aproape o treime din distanța Pământ - Lună.
"Suntem foarte mândri de Observatorul de raze X Chandra și de echipa sa strălucită, care a construit și lansat această comoară astronomică. Descoperirile făcute de Chandra ne-au uimit continuu în ultimii 25 de ani", a declarat Eileen Collins, cea care a comandat misiunea spațială STS-93 de acum un sfert de secol.
Până în prezent, Chandra a efectuat aproape 25.000 de examinări ale spațiului îndepărtat.
Resturile strălucitoare ale unei supernove, imaginea nebuloasei Laba Pisicii și magnificii "Stâlpii ai Creației" - formațiuni gigantice de gaze și praf cosmic din Nebuloasa Vulturul - sunt câteva dintre imaginile obiectelor cerești cu care Chandra se prezintă în fața publicului larg.
Telescopul "vede" spațiul cosmic prin intermediul razelor X, care sunt emise de cele mai energetice evenimente și de cele mai fierbiți obiecte din Univers.
Ideea misiunii Chandra a fost propusă pentru prima dată în 1976 de astrofizicienii Riccardo Giacconi și Harvey Tananbaum, care au anticipat importanța unui telescop de mari dimensiuni pentru observații în domeniul razelor X și au inițiat proiectarea acestuia.
Alături de telescoapele spațiale Hubble și Spitzer și de Observatorul Compton de raze gamma, Chandra este unul dintre dispozitivele majore lansate de NASA aproape de începutul secolului XXI și concepute pentru a studia universul în diferite domenii ale spectrului electromagnetic.
Dar viitorul telescopului ar putea fi în pericol din cauza reducerilor bugetare ale NASA, care amenință să-i încheie prematur misiunea până la sfârșitul acestui deceniu.
Fără un alt observator de raze X de primă clasă care să îi ia imediat locul, cercetarea astronomică ar putea avea de suferit, notează CNN.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Chandra dezvăluie universul ascuns
Pe parcursul misiunii sale, Chandra a studiat rămășițele stelelor care au explodat, pentru a culege date despre comportamentul materiei și energiei în spațiu, în cele mai extreme condiții.
La scurt timp după lansare, observatorul s-a concentrat asupra resturilor aruncate de explozia supernovei Cassiopeia A. În centrul acestui nor în expansiune de materie și energie, astronomii au identificat o stea neutronică densă, precum și "superfluidul" specific stelei neutronice. Ipoteza astronomilor este că supernova s-ar fi "întors pe dos" în timpul violentei sale agonii cosmice.
Chandra a fost, de asemenea, martor nașterea stelelor în nebuloasa Laba Pisicii și în faimoșii "Stâlpi ai Creației"; a privit în inima Căii Lactee pentru a-i ajuta pe savanți să studieze gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre; a examinat roiuri masive de galaxii care includ sute de mii de galaxii strălucitoare, precum și "supa" de gaz supraîncălzit din jurul galaxiilor, vizibilă doar în domeniul razelor X.
"Înainte de Chandra, se știa că există un fel de ceață difuză de raze X care vine pe cer din toate direcțiile. Cu Chandra, știm acum că nu este deloc o ceață; este o colecție vastă de găuri negre îndepărtate, ale căror emisii se contopesc în receptorii telescoapelor mai puțin performante", a declarat Pat Slane, astrofizician în cadrul Centrului Harvard & Smithsonian din Cambridge, Massachusetts
"Există sute de exemple precum acesta, în care performanțele telescopului Chandra au dus la noi descoperiri sau au oferit confirmarea teoriilor existente", a adăugat el.
Cu peste 10.000 de lucrări științifice scrise pe baza datelor aduse de Chandra, Observatorul de raze X reprezintă una dintre cele mai productive misiuni astrofizice ale NASA.
Viitor incert pentru Chandra
Totuși, viitorul său în spațiu, în slujba științei, este incert. Întrucât NASA nu-și poate susține din bugetul său toate programele sale actuale, unele misiuni moștenite, cum ar fi Chandra, vor suferi reduceri.
"Vorbind despre Chandra, reducerile s-ar situa undeva între limitarea dramatică a productivității științifice a observatorului și a sprijinului acordat comunității sale de utilizatori, sau închiderea telescopului. NASA nu dorește să recurgă la ultima opțiune, iar comunitatea științifică și Congresul SUA s-au exprimat clar în legătură cu faptul că nu trebuie să se reducă finanțarea unui mare observator NASA încă viabil și care produce rezultate științifice spectaculoase, fără a-i fi desemnat un înlocuitor. Prin urmare, agenția spațială examinează situația generală a bugetului pentru a identifica opțiuni finale pentru Chandra", a precizat Pat Slane.
Potrivit CNN, bugetul alocat de NASA pentru Chandra se va diminua treptat în următorii ani. Dacă telescopul a beneficiat de o finanțare de 68,3 milioane de dolari în 2023, Chandra va primi doar 41,1 milioane de dolari pentru operațiuni începând cu anul fiscal 2025. Alocarea va scădea apoi la 26,6 milioane de dolari pe an începând cu 2026, pentru ca apoi să scadă la doar 5,2 milioane de dolari în anul fiscal 2029, ceea ce ar pune efectiv capăt misiunii sale.
În ciuda celor 25 de ani petrecuți în spațiu, Chandra este "sănătos" și practic toate sistemele sale spațiale sunt în stare bună, spune Pat Slane.
Deși există concepte de sisteme succesoare, dezvoltarea acestor instrumente nu a fost selectată ca prioritate absolută, astfel încât nu există un observator de raze X care să-i ia imediat locul lui Chandra în cazul în care misiunea se încheie la sfârșitul deceniului.
"Pierderea Chandra, în prezent, ar fi devastatoare nu doar pentru astronomia cu raze X, ci pentru cea mai mare parte a astronomiei. Funcționarea sa în următorul deceniu - pe lângă faptul că ar continua să producă rezultate științifice de top - ar oferi NASA cadrul necesar pentru a putea planifica o continuare și o creștere naturală a programului american de astronomie cu raze X", a conchis cercetătorul de la Harvard & Smithsonian.
