Arheologii au dezvăluit secretele demult pierdute ale adevăratului Prim Război Mondial – o serie de conflicte care au avut loc în mare parte din Europa, Marea Mediterană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, în urmă cu peste 3.000 de ani.
O nouă lucrare publicată luni dezvăluie cum două armate importante din două părți diferite ale Europei au luptat încrâncenat într-o bătălie majoră care a avut loc la sud de Marea Baltică. Cele două armate proveneau de la cel puțin 700 de kilometri distanță una de alta, una din Bavaria și Republica Cehă de azi și una din nord-estul Germaniei.
Dar bătălia, care a implicat în jur de 2.000 de războinici, pare să fi făcut parte dintr-o serie de conflicte și crize care au provocat haos într-o arie mai vastă, de la Scandinavia la Sahara și din Europa de Vest până la Irakul de azi.
Bătălia a avut loc chiar la sud de Marea Baltică, pe valea râului Tollense, în jurul anului 1250 î.Hr.
Citește și
„Se pare că a fost doar vârful unui conflict care a tulburat zone vaste de la mijlocul sau sfârșitul secolului al XIII-lea și până la începutul sau mijlocul secolului al XII-lea î.Hr.”, a spus profesorul Barry Molloy de la University College Dublin.
A fost o perioadă plină de conflicte, crize, instabilitate politică și economică uriașă, care a înregistrat căderea primei mari civilizații grecești (micenienii) din jurul anului 1230 î.Hr., prăbușirea imperiului hitit din Orientul Mijlociu, în anii 1190 î.Hr., decăderea Egiptului antic din jurul anului 1180 î.Hr. și declinul Babilonului până în 1155 î.Hr.
De asemenea, pare să fi fost martora prăbușirii civilizației Indusului din secolul al XIII-lea î.Hr., declinului centrelor politice importante din România, Ungaria și nordul Serbiei din secolul al XII-lea, și construcția, în secolul al XIII-lea î.Hr., a fortificațiior de apărare (alte dovezi probabile ale conflictului) din Bavaria, Austria, Boemia și în Irlanda.
Aproximativ în același timp, au existat perturbări economice și sociale majore în nord-estul Chinei și o explozie a conflictelor sângeroase în Scandinavia.
O nouă lucrare importantă despre prăbușirea imperiului hitit a fost publicată de oamenii de știință americani abia anul trecut, iar noi dovezi cheie au fost descoperite de arheologi francezi și de altă naționalitate în ultimii ani, dezvăluind modul în care colapsul epocii bronzului a afectat Grecia și regiunea din estul Mediteranei.
Bătălia din nordul Germaniei din jurul anului 1250 î.Hr. nu este doar cea mai veche bătălie majoră cunoscută din Europa, ci a fost și mult mai mare decât s-a crezut anterior. Până acum, arheologii au dezgropat rămășițele a 160 de războinici, dar au excavat doar o mică parte din câmpul de luptă, așa că este posibil să fie descoperite și osemintele altor războinici din epoca bronzului.
Până acum au găsit 54 de vârfuri de săgeți din bronz, dar se presupune că majoritatea săgeților și alte arme au fost recuperate de învingători pentru a fi reutilizate.
O examinare a rănilor războinicilor a arătat că aceștia au fost uciși în principal de săgeți, dar au fost și morți cauzate de lovituri de bâte de lemn, sulițe și săbii.
Un studiu detaliat al vârfurilor de săgeți din bronz a subliniat un fapt remarcabil, și anume că acestea aveau două modele total diferite.
Aceasta este informația cheie care sugerează că cele două armate au venit din părți diferite și îndepărtate ale Europei centrale, aflate la cel puțin 700 de kilometri una de alta. Noile dovezi cruciale au fost publicate luni de prestigioasa publicație academică Antiquity din Marea Britanie, care a fost citată de The Independent.
Arheologul care a efectuat cercetările asupra vârfurilor de săgeți, Leif Inselmann, de la Universitatea Göttingen din Germania, spune că descoperirile „sugerează că armatele europene din epoca bronzului au fost mult mai mobile decât s-a crezut anterior”.
O parte a bătăliei a fost purtată în jurul unui pod peste râul Tollense, important din punct de vedere strategic și economic. Într-adevăr, e posibil să fi fost un conflict pentru controlul unei rute comerciale vitale, pentru că drumul construit în Epoca Bronzului care traversa podul făcea parte dintr-o rută importantă care lega sudul Europei de Marea Baltică.
„Studiul nostru asupra acestui câmp de luptă schimbă complet ceea ce știam noi despre societatea din Epoca Bronzului”, a spus istoricul Thomas Terberger de la Universitatea din Göttingen, coautor al lucrării din Antiquity.
„Investigațiile noastre au dezvăluit amploarea și nivelul neașteptat al organizării militare și politice din acea perioadă”, a mai precizat acesta.
„Bătălia din Valea Tollense este cea mai veche dovadă arheologică directă găsită vreodată despre luptele dintre armate importante din Europa”, a spus profesorul Molloy de la University College Dublin.
Interesant este că bătălia din Valea Tollense a avut loc aproximativ în același timp cu poveștile emblematice descrise în Biblie și în literatura epică greacă.
Civilizațiile din epoca bronzului au fost, în multe privințe, extrem de complexe, în special din punct de vedere organizațional, politic și economic, arată noile descoperiri.
Încă nu s-a stabilit foarte clar modul în care conflictele din diferite părți din Europa, din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord au fost legate între ele. Dar se presupune că din cauza complexității activităților economice, în special a legăturilor comerciale, luptele să fi avut un efect de domino.
Pe câmpul de luptă din Valea Tollense, din nordul Germaniei, care este studiat în prezent, nu este clar cine a câștigat acea bătălie, dar unele dovezi indică o victorie cel puțin temporară pentru populația locală.
