Cofinanţat de Uniunea Europeană, proiectul îşi propune să dezvolte tehnologia necesară pentru a crea o simulare computerizată a creierului. De asemenea, va conţine şi o bază de date care să conţină toate informaţiile ştiinţifice legate de creier.
"HPB este o încercare de a construi o tehnică computerizată nouă, care ne va permite să colectăm toate informaţiile despre creier, obţinute în decursul anilor" a spus profesorul Henry Markram, directorul HPB din cadrul Şcolii Politehnice Federale din Laussanne, Elveţia. "Ar trebui să încep să înţelegem ce face creierul să fie unic, mecanismele de bază din spatele gândirii şi al comportamentului, cum să diagnosticăm obiectiv bolile creierului şi să dezvoltăm noi tehnologii inspirate din modul de procesare al creierului" a mai adăugat omul de ştiinţă.
Cei implicaţi au admis că în prezent tehnologia este insuficientă pentru a simula funcţiile creierului, însă cred că peste 10 ani vor exista supercomputere suficient de puternice pentru a face prima simulare.
Creierul uman are peste 100 de miliarde de neuroni, având 100.000 de miliarde de sinapse. Echipa HPB crede că va reuşi să construiască o "hartă" a bollor neurologice şi modul în care acestea sunt legate, permţând astfel diagnosticarea cu acurateţe şi tratarea lor.
Costurile programului şi-au atras numeroase critici, motivul fiind că alte proiecte ştiinţifice din domeniul neurologic ar putea rămâne fără finanţare. Mai mult, iniţiativa HPB este privită cu scepticism.
Profesorul Steve Furber consideră însă că acum este timpul cel mai potrivit. "Există suficiente temeiuri pentru scepticism, dacă proiectul va reuşi să aibă finalitatea dorită. Chiar dacă nu vom atinge scopul final, vom face progrese semnificative, cu beneficii deosebite pentru medicină, societate şi tehnica de calcul" a concluzionat Furber.
O ultimă întrebare, poate cea mai importantă, nu a fost luată în calcul de echipa HPB. Ce se va întâmpla dacă proiectul va avea succes şi dacă noul creier va imita atât de bine creierul uman, încât va deveni conştient.
