Misiunea va avea o durată de aproape doi ani, iar obiectivul principal al robotul Curiosity este acela de a căuta eventualele urme ale unei vieţi microbiene din trecutul planetei Marte.
Însă coborârea pe suprafaţa marţiană este departe de a fi o sarcină uşoară, a declarat coordonatorul misiunii.
"Coborârea lui Curiosity pe Marte este cea mai dificilă misiune întreprinsă de NASA din întreaga ei istorie de explorare planetară robotizată", a declarat într-un comunicat Johnn Grunsfeld, directorul adjunct pentru misiuni ştiinţifice al agenţiei spaţiale americane.
Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marţian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanţă de 570 de milioane de kilometri.
Pentru a reuşi o coborâre atât de precisă în interiorul craterului, vehiculul care transportă roverul Curiosity va pluti ca un planor în atmosfera înaltă marţiană, în loc să plonjeze spre sol.
Potrivit coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spaţiale precedente, Curiosity este prea greu pentru ca impactul cu solul să poată fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.
Inginerii de la NASA şi de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de "macara" echipată cu rachete cu propulsie inversată care vor porni în ultimele secunde ale coborârii, cu scopul de a depune cu delicateţe pe suprafaţa marţiană uriaşul rover de mărimea unei maşini.
Înainte de aceste ultime momente ale coborârii, frânat de o paraşută uriaşă, vehiculul spaţial va trece printr-o perioadă de şapte minute critice, în timpul cărora viteza lui va trece de la 21.243 de kilometri/oră la 2,74 kilometri/oră.
Aceste şapte minute reprezintă partea cea mai delicată din întreaga misiune, a explicat Pete Theisinger, cercetător la JPL.
