Concentraţiile lunare de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă, responsabile pentru încălzirea climei, au depăşit pentru prima oară, în aprilie, pragul de 400 ppm (părţi pe milion) în emisfera nordică, a anunţat marţi Organizaţia meteorologică mondială (OMM), potrivit AFP.
Acest prag este considerat cu "o încărcătură simbolică extrem de mare în plan ştiinţific", a indicat această agenţie afiliată ONU, cu sediul la Geneva, iar faptul că "a fost atins demonstrează, încă o dată, că exploatarea combustibililor fosili este responsabilă, pe lângă alte activităţi umane, pentru creşterea continuă a concentraţiilor de gaze cu efect de seră care ne încălzesc planeta".
Toate staţiile de supraveghere din emisfera nordică au semnalat concentraţii record de dioxid de carbon în atmosferă, în timpul vârfului de sezon de la începutul primăverii boreale, înainte de absorbirea acestui gaz de vegetaţia în creştere.
La scară globală, concentraţia de CO2, ca medie anuală, ar trebui să atingă acest prag simbolic în 2015 şi 2016, potrivit OMM.
"Dacă dorim să păstrăm planeta pentru generaţiile viitoare, trebuie să acţionăm de urgenţă pentru reducerea emisiilor acestor gaze, care reţin căldura", a declarat Michel Jarraud, secretarul general al OMM.
CO2 persistă în atmosferă sute de ani, iar durata sa de viaţă în profunzimea oceanelor este şi mai lungă, fiind principalul gaz cu efect de seră emis de activităţile umane.
Conform Buletinului OMM referitor la emisia gazelor cu efect de seră, concentraţia de CO2 din atmosferă a atins 393,1 părţi pe milion în 2012, ceea ce înseamnă o creştere cu 141% faţă de epoca preindustrială (278 părţi pe milion).
Din 2012, toate staţiile de supraveghere instalate în regiunea arctică au indicat în timpul primăverii concentraţii de CO2 superioare valorii de 400 ppm, în medie lunară, conform datelor furnizate de staţiile Supravegherii atmosferei globale, situate în Canada, Statele Unite, Norvegia şi Finlanda.
În aprilie, concentraţia de CO2 din atmosferă, ca medie lunară, a depăşit 401,3 ppm la Mauna Loa (Hawaii), în timp ce, în 2013, această maximă nu a fost atinsă decât două zile. Datând din 1958, Mauna Loa este cea mai veche staţie de măsurare a dioxidului de carbon din lume.
