"Biodiversitatea este în continuare în declin. 60% dintre speciile evaluate şi 77% dintre habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă. Europa nu este pe drumul cel bun înspre îndeplinirea obiectivului de stopare a pierderii biodiversităţii până în 2020", se arată în raport.
Biodiversitatea marină şi de coastă constituie un motiv deosebit de îngrijorare. Pescuitul excesiv a scăzut în Oceanul Atlantic şi în Marea Baltică, dar în Marea Mediterană tabloul este mai trist: 91% dintre stocurile evaluate au fost exploatate excesiv în 2014.
Sub 6 % din suprafaţa cultivată a Europei a fost folosită pentru agricultura ecologică în 2012, existând diferenţe mari între ţări.
Consumul intern de resurse a fost de 16,7 tone pe cap de locuitor în 2007, iar în 2012 scăzuse până la 13,7 tone, în parte din cauza prăbuşirii industriei construcţiilor în unele ţări.
Gestionarea deşeurilor
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii ani. A scăzut atât cantitatea de deşeuri generate, cât şi cea trimisă la groapa de gunoi. Ratele de reciclare au crescut în 21 de ţări între 2004 şi 2012, iar ratele de depozitare a deşeurilor au scăzut în 27 dintre cele 31 de ţări (pentru care sunt disponibile date). Ţările din Spaţiul Economic European (SEE) au atins o rată medie de reciclare de 29% în 2012, comparativ cu 22% în 2004.
Emisiile de gaze cu efect de seră
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% faţă de 1990, în ciuda creşterii cu 45% a producţiei economice. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut, ca şi emisiile unor poluanţi proveniţi din transport şi industrie.
"Criza financiară din 2008 şi dificultăţile economice ulterioareau contribuit şi ele la reducerea unor presiuni asupra mediului. Rămâne de văzut dacă vor fi menţinuteaceste îmbunătăţiri", însă "politicile recent agreate nu sunt suficiente pentru ca Europa să îşi atingă obiectivele de mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80 - 95% a emisiilor de gaze cu efect de seră", se mai spune în raportul AEM.
Sănătatea şi bunăstarea
Politicile de mediu au adus îmbunătăţiri calităţii apei potabile şi a apei de scăldat şi au redus expunerea la principalii poluanţi periculoşi.
Pe de altă parte, poluarea atmosferică şi cea fonică continuă să provoace probleme grave de sănătate în zonele urbane. În 2011, aproximativ 430.000 de decese premature în UE au fost atribuite particulelor fine, în timp ce expunerea la zgomot contribuie la cel puţin 10 000 de decese premature cauzate în fiecare an de bolile de inimă.
Utilizarea tot mai răspândită a substanţelor chimice, în special în produsele de consum, a fost asociată cu sporirea bolilor şi a tulburărilor endocrine observate la om.
"Se preconizează că îmbunătăţirea estimată a calităţii aerului va fi insuficientă pentru a opri aceste efecte nocive, în timp ce efectele negativeale schimbărilor climatice se vor agrava", se mai spune în materialul citat.
