De ce ne curge nasul atungi când consumăm alimente picante
Publicat acum 8 ore si 56 minute
Sonda a fost lansată în 1977 şi se află în prezent la o distanţă de 18,5 miliarde de kilometri de Soare.
Conform oamenilor de ştiinţă de la NASA, sonda americană a ajuns într-o nouă regiune de la marginea Sistemului Solar, care reprezintă un fel de "interfaţă" la spaţiul intersideral.
Acea regiune specială poate fi comparată cu o "autostradă magnetică", prin care particule puternic încărcate cu energie care provin din spaţiul interstelar intră în Sistemul Solar, iar cele mai puţin încărcate cu energie ies din Sistemul Solar.
"Credem că aceasta este ultima etapă a periplului sondei Voyager 1 înainte de a intra în spaţiul interstelar", a precizat Edward Stone, coordonatorul acestui proiect de la Institutul de Tehnologie din California (Caltec).
"Estimările noastre arată că Voyager 1 ar putea ieşi din Sistemul Solar peste două luni sau cel mult peste doi ani", a adăugat cercetătorul.
Sonda Voyager călătoreşte în spaţiu cu o viteză de 17 kilometri pe secundă. În prezent, este nevoie de 16 ore şi 38 de minute pentru ca datele pe care ea le transmite să ajungă la reţeaua de laboratoare NASA de pe Terra.
Sondele spaţiale americane Voyager 1 şi Voyager 2 au fost lansate în anul 1977, la un interval de o lună. Ambele se află în continuare într-o stare bună de funcţionare. Voyager 2 se află în prezent la o distanţă de 15 miliarde de kilometri de Soare.
Obiectivul final al programul de explorare Voyager era studierea planetelor din afara Sistemului Solar. Voyager 1 şi Voyager 2 au survolat deja planetele Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi 48 dintre sateliţii acestora.
Ele au transmis primele imagini exacte cu inelele planetelor Uranus şi Neptun, au descoperit 33 dintre sataliţii celor patru planete uriaşe şi au reliefat activitatea vulcanică de pe satelitul Io şi structura bizară a satelitului Europa, doi dintre sateliţii lui Jupiter.
Ambele sonde au la bord mesaje de întâmpinare pentru eventualele forme de viaţă extraterestră.
