Oamenii de știință au stocat întregul genom uman pe un cristal de memorie 5D și spun că acesta ar putea conta într-un plan de a "reînvia" umanitatea după o potențială extincție, scrie Agerpres, care citează DPA.
Inițiativa aparține specialiștilor de la Centrul de cercetare optoelectronică al Universității Southampton din Marea Britanie.
Potrivit acestora, formatul revoluționar de stocare a datelor pe cristal asigură persistența acestora timp de miliarde de ani. Tehnologia respectivă poate, de asemenea, să fie utilizată pentru a înregistra genomul speciilor de plante și de animale care se confruntă cu riscul dispariției.
Un purtător de cuvânt al universității britanice a explicat că, spre deosebire de alte formate de stocare a datelor care se degradează în timp, cristalele de memorie 5D pot stoca până la 360 de teraocteți de informații, fără pierderi, inclusiv în condiții de temperaturi ridicate.
Un teraoctet înseamnă o mie de miliarde (10 la puterea a 12-a) de octeți. Un octet are 8 biți iar un bit corespunde unei stări (0 sau 1, activ sau inactiv) într-un circuit de memorie.
În 2014, tehnologia 5D fost recunoscută de Guiness drept cel mai durabil mediu de stocare la nivel mondial.
"Cristalul este similar cuarțului topit, unul dintre cele mai durabile materiale de pe Pământ din punct de vedere chimic și termic. Poate rezista la extreme termice cauzate de îngheț, foc și temperaturi de până la 1.000 de grade Celsius. De asemenea, cristalul poate rezista la o forță de impact direct de până la 10 tone pe centimetru pătrat și rămâne neschimbat după expunerea îndelungată la radiațiile cosmice", a precizat purtătorul de cuvânt al universității britanice.
Un cristal de cuarț poate fi văzut în imaginea următoare.
Condusă de profesorul Peter Kazansky, echipa de la Universitatea Southampton a folosit lasere ultrarapide pentru a inscripționa cu precizie date în golurile nanostructurate orientate din siliciu, dimensiunile caracterelor fiind de doar 20 nanometri (1 nanometru = a miliarda parte dintr-un metru, n.r.)
"Spre deosebire de o marcare la suprafața unei bucăţi de hârtie sau a unei benzi magnetice, această metodă de codificare utilizează două dimensiuni optice şi trei coordonate spatiale pentru a scrie pe întregul material, de unde și acel 5D din denumirea sa", spun specialiștii.
Cum ar putea fi "reînviați" oamenii pe baza informațiilor din cristalul 5D
Profesorul Kazansky a declarat că, deși în prezent nu este posibilă crearea sintetică de oameni, plante și animale folosind doar informații genetice, longevitatea cristalului 5D face ca aceste informații să fie disponibile în cazul în care o astfel de creare sintetică ar deveni posibilă.
El a amintit, în context, de crearea unei bacterii sintetice în 2010, prin efortul echipei cercetătorului Craig Venter.
"Știm din lucrările altor cercetători că materialul genetic al organismelor simple poate fi sintetizat și utilizat într-o celulă existentă pentru a crea un specimen viu și viabil în laborator", a subliniat profesorul Kazansky.
"Cristalul de memorie 5D deschide altor cercetători posibilitatea de a construi un depozit veșnic de informații genomice din care ar putea fi restaurate organisme complexe, precum plantele şi animalele, dacă știința din viitor va permite acest lucru", a explicat el.
Cristalul a fost depozitat în arhiva "Memory of Mankind" ("Memoria umanității", n.r.)
Aceasta este o "capsulă a timpului" specială, aflată într-o fostă mină de sare din Hallstatt, Austria.
Inclusiv extratereștrii din viitor ar putea folosi informațiile din cristal pentru a reconstrui oameni pe baza lor
"La proiectarea cristalului, echipa s-a gândit dacă datele conținute în el ar putea fi recuperate de o formă de inteligență (specie biologică sau mașină) care ar veni după noi pe Terra, într-un viitor îndepărtat. Într-adevăr, datele ar putea fi recuperate atât de departe în viitor, încât nu există niciun cadru de referință", a anticipat purtătorul de cuvânt al universității din Marea Britanie.
Datele stocate în cristalul 5D includ elementele chimice universale (hidrogen, oxigen, carbon şi azot), cele patru baze ale moleculei de ADN (adenină, citozină, guanină și timină), cu structura lor moleculară, precum și amplasarea acestora în structura dublu elicoidală a ADN-ului.
De asemenea, este specificat modul în care genele se poziționează într-un cromozom, care poate fi apoi introdus într-o celulă.
"Cheia vizuală înscrisă pe cristal îi oferă celui care o găsește cunoștințe despre datele stocate în interior și despre modul în care acestea ar putea fi utilizate", a conchis profesorul Kazansky.
